Bugetul pe care îl alocă România pentru sănătate în general este sub media europeană (10,3% din Produsul Intern Brut). România actualmente investeşte 6,2% din Produsul Intern Brut pentru sănătate, în aceşti 6,2% fiind incluse şi sumele pe care le plătim din buzunar pentru unele servicii şi medicamente. Despre economiile pe care le aduce industria inovatoare farmaceutică la sistemul de sănătate din ţara noastră a discutat dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) la cea de-a treia ediţie a dezbaterii ,,Access and Therapies360”, organizată de redacţia 360medical.ro, un eveniment din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii.
În 2021 România se afla pe primul loc la mortalitatea tratabilă. Într-un studiu făcut de Lichtenberg în 2015 în Slovenia s-a constatat că două treimi din mortalitatea prematură au putut fi evitate datorită medicamentelor inovatoare. Acelaşi studiu indică că 7% dintre zilele de spitalizare au putut fi evitate datorită medicamentelor inovatoare.
,,Dacă ne uităm la cheltuielile publice nete pentru medicamente pe cap de locuitor (din care scoatem taxele de tip clawback, contribuţiile la cost-volum), (acestea) sunt cele mai mici din toate ţările Europei Centrale şi de Est. România cheltuieşte 101 euro pe cap de locuitor, faţă de Bulgaria 105, Polonia 107, Cehia 212 euro pe an. Contribuţia industriei farmaceutice inovatoare la bugetul Uniunii Europene este în valoare de 104 miliarde de euro pe an. Când ne uităm la România, contribuţia membrilor ARPIM la bugetul României este de aproximativ un miliard de euro pe an, din care 600 sau 700 de milioane de euro sunt taxe specifice acestei industrii”, a explicat Dr. Ioana Bianchi,
Cum va arăta România în anul 2050
Directorul de Afaceri Externe al ARPIM a făcut referire la prognozele companiei PriceWaterhouseCoopers, care a realizat un studiu în anul 2019 despre finanţarea sistemelor de sănătate din ţările Europei Centrale şi de Est, potrivit cărora în 2050 unul din trei locuitori ai României va avea peste 65 de ani. Tot în 2050 populaţia activă, deci cea care contribuie şi la contribuţiile pentru sistemul de sănătate, va scădea cu o treime.
Ce s-ar întâmpla din punct de vedere economic dacă am reuşi să reducem cu numai 10% inactivitatea cauzată de boală şi de dizabilitate?
Ioana Bianchi are răspunsul: ,,am avea un plus la buget de 920 de milioane de euro. O boală nu afectează numai pe cel care suferă de ea, afectează şi familia, prietenii, pe toţi cei dragi, dar care nu sunt recunoscuţi de sistemul de sănătate ca şi contribuţie, ei sunt acei îngrijitori informali. Dacă numai 10% dintre aceşti îngrijitori informali, care câteodată trebuie să renunţe la locul de muncă sau să-şi diminueze ritmul de activitate, ar fi aduşi înapoi în câmpul muncii, la buget am avea un plus de 1,8 miliarde de euro.”
Economii aduse de medicamentele inovatoare
Un alt studiu din Statele Unite arată că introducerea într-o perioadă de peste 20 de ani a celor mai noi terapii adresate cancerului a adus economii de 5 miliarde de dolari.
,,Medicamentele inovatoare devin atât de ţintite încât ele nu se mai adresează unui grup de pacienţi ci se adresează unui pacient individual. O terapie celulară, care se numeşte generic terapie bazată pe CAR-T, care se adresează unor anumite tipuri de cancere de sânge ce provoacă 600.000 de morţi pe an la nivelul Uniunii Europene, dacă ar fi utilizată la toţi pacienţii diagnosticaţi în 2020, ar aduce un plus la bugetul Uniunii Europene de 5,1 miliarde de euro”, a precizat dr. Ioana Bianchi.
Directorul ARPIM a dat exemplul cancerului bronhopulmonar, cel mai des întâlnit în România, pentru care 4 din terapiile combinate aşteptau să fie aprobate până în anul acesta şi care ar aduce o economie de 662 de miliane de euro la bugetul Uniunii Europene, dacă ar fi folosite la pacienţii diagnosticaţi în 2020. De asemenea, terapiile celulare pentru diabetul zaharat de tip I, care se află pe ultima sută de metri pentru aprobare, ar aduce o economie de 6,1 miliarde de euro, evitând 650.000 de zile de spitalizare în Europa.
,,Ne găsim în anul care poate creiona viitorul politicii farmaceutice europene pentru următorii cel puţin 20 de ani. Ultima modificare a acestei legislaţii s-a petrecut cu mai bine de 20 de ani în urmă. Şi este foarte important ca România să înţeleagă care este rolul ei. Fac un apel ca împreună, industrie, asociaţii de pacienţi, decidenţi, autorităţi de toate tipurile, să colaborăm pentru a prezenta o poziţie a României care să permită un acces mai bun al pacienţilor români la terapiile de ultimă generatie, salvatoare de vieţi, deoarece propunerile avansate de către Comisia Europeană par să meargă exact în direcţia opusă, reducând stimulentele care determină industria farmaceutică inovatoare să investească în noi tratamente, să ofere peste 850.000 de locuri de muncă în Uniunea Europeană, să ofere acces la studii clinice şi să contribuie la reducerea mortalităţii şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Dacă sănătatea are un cost poate prea ridicat pentru unii, lipsa ei are un preţ colosal, pe care nu cred că România îşi poate permite să-l plătească. Vă invit să investim în sănătate, să investim în inovaţie şi să ne unim eforturile pentru a convinge de acest lucru şi decidenţii”, a conchis Dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe ARPIM.
Citiţi şi Access and Therapies 360 Adriana Stara, AbbVie România: Doar pentru 61% dintre medicamentele compensate există acces fără nicio restricţie în România
