O analiză extinsă a studiilor clinice arată că riscurile cardiovasculare ale medicaţiei pentru tulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate (ADHD) sunt în general reduse. Cercetătorii subliniază necesitatea monitorizării tensiunii arteriale şi a pulsului, indiferent de tipul de medicament utilizat.
Un nou studiu coordonat de Universitatea din Southampton aduce dovezi solide privind efectele medicaţiei pentru ADHD asupra sănătăţii cardiovasculare. Analiza, realizată pe baza celor mai riguroase studii clinice randomizate, arată că aceste medicamente produc modificări minore ale tensiunii arteriale şi ritmului cardiac, în special în primele săptămâni sau luni de tratament. Rezultatele susţin siguranţa generală a terapiei, dar subliniază importanţa monitorizării regulate, mai ales la pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente.
Au existat îngrijorări legate de efectele secundare ale acestor medicamente, însă noile descoperiri, coroborate cu alte studii, sugerează că beneficiile administrării lor depăşesc riscurile, evidenţiind în acelaşi timp nevoia de monitorizare atentă.
Studiul, publicat pe 6 aprilie în revista The Lancet Psychiatry, a realizat cea mai amplă şi cuprinzătoare analiză a efectelor cardiovasculare ale medicamentelor pentru ADHD, bazată pe rezultatele studiilor clinice randomizate – cel mai riguros tip de studiu pentru evaluarea efectelor unui tratament.
Studiul a constatat că medicamentele pentru ADHD au efecte generale reduse asupra tensiunii arteriale şi ritmului cardiac după câteva săptămâni sau luni de utilizare.
„Când vine vorba de administrarea oricărui medicament, riscurile şi beneficiile trebuie evaluate împreună. Am constatat o creştere general mică a tensiunii arteriale şi a pulsului la majoritatea copiilor care iau medicamente pentru ADHD", a declarat profesorul Samuele Cortese, autor principal al studiului, într-un comunicat.
Potrivit acestuia, alte studii evidenţiază beneficii clare în reducerea riscului de mortalitate şi îmbunătăţirea performanţelor academice, precum şi un risc uşor crescut de hipertensiune, dar nu şi de alte boli cardiovasculare.
„Per ansamblu, raportul risc-beneficiu este liniştitor pentru persoanele care urmează tratament pentru ADHD”, a adăugat el.
Se estimează că tulburarea de deficit de atenţie/hiperactivitate (ADHD) afectează aproximativ 4% dintre copiii din Regatul Unit. Dintre aceştia, aproximativ 45% urmează tratament medicamentos.
Echipa internaţională de cercetători a analizat date provenite din 102 studii clinice randomizate, care au inclus în total 22.702 participanţi cu ADHD. Ei au utilizat o metodă statistică avansată – analiza de tip meta-reţea – care le-a permis să compare efectele mai multor medicamente, chiar şi în cazurile în care acestea nu au fost comparate direct în studiile incluse.
Rezultatele au arătat că toate medicamentele pentru ADHD sunt asociate, în general, cu efecte reduse asupra tensiunii arteriale, ritmului cardiac şi parametrilor EKG. Cu excepţia guanfacinei (care determină scăderea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac), celelalte medicamente au produs o creştere uşoară a acestor valori.
Nu au fost identificate diferenţe semnificative între medicamentele stimulante (cum ar fi metilfenidatul şi amfetamina) şi cele non-stimulante (precum atomoxetina şi viloxazina) în ceea ce priveşte efectele asupra tensiunii arteriale şi ritmului cardiac.
„Constatările noastre ar trebui să contribuie la actualizarea ghidurilor clinice, subliniind necesitatea monitorizării sistematice a tensiunii arteriale şi a pulsului, atât în cazul medicamentelor stimulante, cât şi al celor non-stimulante. Acest aspect este deosebit de important pentru clinicienii care presupun că doar stimulantele pot avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular,” a afirmat dr. Farhat.
Cercetătorii recomandă ca pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente să discute cu un cardiolog despre potenţialele efecte adverse ale medicaţiei pentru ADHD înainte de începerea tratamentului.
„Rezultatele noastre, bazate pe studii clinice randomizate de durată relativ scurtă, ar trebui completate prin studii de observaţie pe termen lung, desfăşurate în condiţii reale”, a adăugat profesorul Revet.
Echipa de cercetare intenţionează să investigheze în continuare dacă anumite grupuri de pacienţi sunt mai vulnerabile la efectele cardiovasculare ale acestor medicamente.
„Deşi concluziile noastre sunt informative la nivel de grup, nu putem exclude că un subgrup de indivizi poate avea un risc mai mare de modificări cardiovasculare semnificative. În prezent nu am putut identifica acei indivizi cu risc crescut, dar sperăm ca viitoarele abordări bazate pe medicina de precizie să ofere răspunsuri relevante”, a concluzionat prof. Cortese.
Studiul a fost finanţat de Institutul Naţional pentru Cercetare în Sănătate şi Îngrijire (NIHR) din Marea Britanie în cadrul programului de burse de cercetare. Primul autor al studiului este dr. Luis Farhat (Universitatea din São Paulo, Brazilia), iar coautor senior este profesorul Alexis Revet (Universitatea din Toulouse, Franţa).
