Un nou semnal de alarmă pentru sistemul de sănătate: aproape 60% dintre adolescentele gravide nu îşi monitorizează sarcina sau solicită primul consult prenatal abia în ultimul trimestru. Acest fenomen expune atât mamele tinere, cât şi nou-născuţii, la riscuri majore – de la naşteri premature şi complicaţii obstetricale, până la mortalitate neonatală.
Îngrijirea prenatală joacă un rol esenţial în depistarea precoce a problemelor de sănătate ale mamei şi fătului, în consilierea nutriţională, dar şi în pregătirea pentru naştere. Lipsa acesteia poate duce la consecinţe severe, cu impact nu doar medical, ci şi social.
Specialiştii în sănătate publică subliniază că adolescenţa este o perioadă vulnerabilă din punct de vedere emoţional, psihologic şi educaţional. Gravidele din această categorie tind să evite sistemul medical din teamă, lipsă de informare sau stigmat social, ceea ce le împiedică să beneficieze de servicii esenţiale de prevenţie şi suport pe timpul sarcinii.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, marcată luni, prof. dr. Monica Cîrstoiu, şefa Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), a atras atenţia asupra unei situaţii critice: aproape 60% dintre adolescentele gravide nu beneficiază de monitorizare prenatală sau ajung la consult medical abia în ultimele săptămâni de sarcină.
Campania globală din acest an, desfăşurată sub sloganul „Începuturi sănătoase, viitor plin de speranţă”, este dedicată sănătăţii materne şi a nou-născuţilor.
„Fiind un spital de urgenţă, cu echipe multidisciplinare, avem o cazuistică extrem de mare a sarcinilor cu risc. (...) Avem paciente care au anemii severe, cu boli hematologice, cu limfoane, cancer, avem paciente cu transplanturi renale sau transplanturi hepatice care, datorită echipelor noastre aduc pe lume copii sănătoşi, paciente care au avut infarct sau cu malformaţii cardiace. Sunt aduse în spitalul nostru şi paciente cu boli neurologice severe, patologie de tip accidente vasculare cerebrale, cazuri de politraumă, din accidente rutiere, pentru că având această capacitate de a lucra în echipe multidisciplinare, implicând cardiologie, hematologie, chirurgie cardiovasculară, medicină internă, nefrologie, gastroenterologie, chirurgie general, dăm o şansă la viaţă mamei şi bebeluşului”, a explicat prof. Cîrstoiu.
„Prin colaborarea între specialităţi precum cardiologie, hematologie, nefrologie, gastroenterologie sau chirurgie cardiovasculară, reuşim să oferim şanse reale de supravieţuire atât mamei, cât şi copilului”, a mai precizat medicul.
În 2023, 45 de adolescente au născut în cadrul SUUB. Medicul atrage atenţia asupra riscurilor medicale majore în astfel de cazuri:
„Vorbim de copii care nasc alţi copii – organisme infantile,care nu sunt pregătite să ducă o sarcină la termen, apar severe complicaţii, atât materne, cât şi neonatale. (...) Aproape 60% dintre adolescente nu-şi monitorizează sarcina sau ajung să monitorizeze sarcina abia în ultimul trimestru".
Datele din 2024 reflectă o presiune crescută asupra maternităţii SUUB: dintre cele 2.710 paciente gravide, 1.157 au prezentat complicaţii. Rata prematurităţii în acest spital depăşeşte 15%, comparativ cu media naţională de 9%, iar transferurile din alte maternităţi – publice sau private – au crescut cu aproximativ 30% în ultimii ani, a declarat dr. Adriana Dan, şefa Secţiei de Neonatologie.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în România subliniază importanţa îngrijirii prenatale şi postnatale pentru prevenirea complicaţiilor sarcinii şi susţinerea sănătăţii mamei şi a nou-născutului.
Organizaţiile implicate în protecţia maternităţii şi a drepturilor minorelor solicită măsuri urgente: educaţie sexuală adaptată vârstei, servicii prietenoase cu adolescenţii, acces uşor la consultaţii medicale şi campanii de conştientizare care să încurajeze monitorizarea sarcinii de la primele săptămâni.
