Psoriazisul este una dintre cele mai frecvente boli inflamatorii cronice ale pielii, afectând aproximativ 250.000 de persoane, numai în Austria. În timp ce abordările terapeutice anterioare s-au axat în principal pe inhibarea celulelor imunitare proinflamatorii, un studiu condus de MedUni Viena arată că este posibilă restabilirea funcţiei anumitor celule imunitare antiinflamatorii într-un mod ţintit.
Psoriazisul este o boală cronică autoimună inflamatorie, care pe lângă alte manifestări, se caracterizează printr-o evoluţie accelerată a celulelor pielii. În mod normal, celulele pielii se regenerează în 28-30 de zile, dar în cazul psoriazisului acest proces are loc în doar 3-4 zile. Această accelerare are drept consecinţă apariţia unor plăci tegumentare îngroşate de culoare roz acoperite cu cruste alb-sidefii, care pot produce mâncărime, usturime şi disconfort.
Boala afectează în proporţii egale femeile şi bărbaţii, vârsta medie de debut fiind în general situată în intervalul 15-30 de ani, însă poate să apară la orice vârstă, inclusiv la copii sau la persoane înaintate în vârstă.
Cauzele exacte ale psoriazisului nu sunt cunoscute, însă este confirmat faptul că boala este legată de sistemul imunitar şi că există o predispoziţie genetică de a dezvolta această afecţiune. De asemenea, stresul mental şi emoţional reprezintă un factor important care determină exacerbarea bolii.
Rezultatele unui studiu, care au fost publicate recent în revista Immunity, ar putea deschide calea pentru dezvoltarea unei terapii care ar putea funcţiona mai precis, fiind, totodată, asociată cu mai puţine efecte secundare.
Echipa de cercetare, condusă de Departamentul de Dermatologie al MedUni Viena (CeMM) şi-a concentrat investigaţiile asupra rolului celulelor T de reglare (celule Treg) în bolile inflamatorii cronice ale pielii, precum psoriazisul. Celulele Treg sunt componente importante ale sistemului imunitar al organismului, specializate în prevenirea răspunsurilor imunitare excesive şi a inflamaţiei.
Până acum se ştia că aceste celule îşi pierd funcţia de reglare în inflamaţiile cronice ale pielii, ceea ce face ca răspunsul imunitar să devină necontrolat şi boala să progreseze.
Acum, cercetătorii au decodat, pentru prima dată, mecanismul exact din spatele acestei situaţii.
„Am reuşit să demonstrăm că pierderea funcţiei antiinflamatorii a celulelor T de reglare este cauzată de o funcţionare defectuoasă a metabolismului celular”, a declarat luni dr. Georg Stary, conducătorul studiului, într-un comunicat.
După cum au arătat analizele cercetătorilor, enzima SSAT joacă un rol-cheie în pierderea funcţiei celulelor Treg. SSAT este implicată în reglarea anumitor molecule (poliamine) care sunt importante pentru echilibrul dintre celulele imunitare antiinflamatorii şi proinflamatorii. Dacă SSAT este produsă în cantităţi crescute în celulele Treg, acestea îşi pierd funcţia de reglare şi încep să producă ele însele substanţe mesager proinflamatorii, ceea ce alimentează răspunsul imunitar excesiv caracteristic psoriazisului.
Întreruperea ţintită a ciclului inflamator
Având în vedere rolul-cheie al SSAT în procesul inflamator, cercetătorii au descoperit simultan un nou punct de plecare pentru o potenţială terapie. Într-un model de şoarece cu inflamaţie cutanată asemănătoare psoriazisului, ei au demonstrat că inhibarea SSAT poate restabili funcţia de reglare a celulelor Treg şi poate întrerupe ciclul inflamaţiei.
Astfel, dezvoltarea de medicamente specifice care inhibă în mod specific SSAT ar putea reprezenta o alternativă promiţătoare la abordările terapeutice existente, care sunt adesea asociate cu imunosupresia şi creşterea predispoziţiei la infecţii.
Alte boli inflamatorii cronice ale pielii sau ale altor organe se caracterizează, de asemenea, prin afectarea reglării imunitare, şi astfel, această abordare ar putea fi importantă dincolo de psoriazis, spune dr. Stary.
Se speră că studiile ulterioare vor avansa în dezvoltarea unei potenţiale opţiuni de tratament cu mai puţine efecte secundare.
Peste 400.000 de români suferă de psoriazis, dar doar 14.685 sunt înscrişi în Registrul Naţional de boli Dermatovenerice, potrivit Societăţii Române de Dermatologie
Conform statisticilor, România se află printre primele locuri în Europa, având aproximativ 400.000 de oameni care suferă de psoriazis, iar un procent de 20-30% dintre aceşti pacienţi dezvoltă şi artrită psoriazică, care în timp duce la leziuni articulare severe şi deformante, care deseori provoacă handicap.
Europa este regiunea cu cea mai mare prevalenţă a bolii la nivel global, aproximativ 6,4 milioane persoane suferind de această afecţiune.
Potrivit Societăţii Române de Dermatologie (SRD), numărul total de cazuri în populaţia generală în România este de 4,9% pentru psoriazis şi 1,38% pentru artrita psoriazică, vârsta de debut a acestei afecţiuni fiind sub 40 de ani pentru peste 70% din cazuri, cu un vârf între 16 şi 22 de ani. Un al doilea vârf este cuprins între 57 şi 60 de ani.
Psoriazisul nu este contagios, dar se extinde, putând afecta şi alte organe. Fiind o afecţiune cu debut la orice vârstă şi incidenţă egală pe sexe, psoriazisul presupune existenţa unor leziuni eritemato-scuamoase tipice localizate pe scalp şi pe zonele de extensie (coate, genunchi). Deşi cei mai mulţi pacienţi prezintă forme uşoare care pot fi tratate topic, 15-25% din cazuri sunt moderate şi severe, determinând un disconfort fizic crescut, un stres psiho-social sever şi, în final, un impact negativ asupra calităţii vieţii pacientului, potrivit SRD.
Artrita psoriazică este o afecţiune ce apare la aproximativ 15% dintre pacienţii cu psoriazis. Această formă de artrită poate afecta orice încheietură, iar simptomele variază de la persoană la persoană.
Cercetătorii au demonstrat faptul că inflamarea îndelungată a articulaţiilor poate duce la distrugerea articulaţiilor respective.
În prezent, tratamentele pentru această afecţiune sunt avansate, iar cercetarea în îngrijirea holistică este în continuă evoluţie.
Tratamentele existente sunt eficiente pentru majoritatea pacienţilor, potrivit Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.
