Politica medicamentului practicată de autorităţile din România are ca efect prelungirea artificială a protecţiei oferite de brevet unui medicament inovativ, prin întârzieri chiar şi doi ani la compensarea genericelor echivalente sau imposibilitatea prescrierii biosimilarelor, chiar dacă sunt incluse pe lista de compensate, deoarece nu există protocoale terapeutice. O altă problemă este legată de medicamentele disponibile pacienţilor prin contracte cost-volum, care întârzie, de asemenea, disponibilitatea medicamentelor generice sau biosimilare după expirarea brevetului care oferă protecţie unui medicament inovativ. Subiectul a fost abordat marţi, într-o conferinţă organizată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
"Există o barieră de compensare care întârzie posibilitatea utilizării medicamentului generic chiar un an şi jumătate - doi ani, iar acest lucru poate fi rezolvat prin modificarea unui ordin [de ministru, n.r.] într-o săptămână", a declarat vicepreşedintele APMGR, Daniel Bran.
"Avem cheltuieli nejustificate, de un an şi jumătate - doi ani, pe anumite medicamente inovative care rămân singura opţiune deoarece medicamentele generice nu au cum să fie prescrise, chiar dacă ele există", a completat vicepreşedintele asociaţiei.
APMGR a oferit exemplul medicamentelor cu substanţele active pazopanib şi abirateronă. În cazul primului medicament, a durat 2 ani până la introducerea pe lista de compensare după apariţia versiunilor generice, iar în cazul celui de-al doilea - un an şi jumătate.
Doar pentru cele două medicamente, statul a cheltuit în plus, prin diferenţa de preţ compensat, 20 de milioane de lei, potrivit calculelor asociaţiei.
"Există întârzieri artificiale în posibilitatea de a prescrie aceste medicamente generice şi biosimilare pacienţilor, iar alte măsuri nu ţin, din păcate, doar de Ministerul Sănătăţii. Sunt şi alte autorităţi publice din România, alte ministere, care, prin măsurile pe care le iau, influenţează câteodată negativ disponibilitatea medicamentelor", a menţionat Daniel Bran.
Alte medicamente inovative au, de asemenea, protecţia oferită de brevet prelungiră artificial pentru că sunt disponibile în România prin contracte cost-volum şi cost-volum-rezultat.
"Contractele cost-volum au apărut pentru o excepţie, în momentul de faţă sunt zeci de astfel de contracte cost-volum", a arătat Daniel Bran.
"În momentul în care avem la dispoziţie medicamentele generice, din punct de vedere tehnic, existând un contract cost-volum, nu poate intra medicamentul generic pe piaţă până nu dispare un aşa-numit omega (Ω). (...) Genericul poate să fie prescris când dispare acel omega", a mai spus vicepreşedintele asociaţiei.
Principala cauză care duce la aceste întârzieri în disponibilitatea medicamentelor mai ieftine, generice şi biosimilare, pe piaţa din România, este legată de birocraţie, spun reprezentanţii producătorilor şi pacienţilor.
O altă problemă de accesibilitate este generată de politica celui mai mic preţ al medicamentelor din Europa, practicată în România inclusiv la medicamentele generice. În cazul medicamentelor foarte ieftine, orice modificare poate afecta disponibilitatea pe piaţă.
Potrivit datelor APMGR, circa 750 de medicamente din România au în prezent un preţ mai mic de 10 lei. "Adică cu 10 lei tratăm o afecţiune cardiacă sau metabolică timp de o lună de zile", a explicat Daniel Bran.
