Accesul pacienţilor la medicamente noi depinde şi de eforturile pe care le fac autorităţile de reglementare din România pentru a reduce durata procedurilor de compensare a medicamentelor. ,,În ceea ce priveşte scurtarea timpului de evaluare a dosarelor de către ANMDM, s-au făcut, într-adevăr, paşi importanţi. Dacă ne uităm doar la lunile iulie şi august şi la rapoartele care au fost publicate, observăm o medie de aproximativ 148 de zile pentru evaluarea dosarelor”, a spus Cătălina Grama, External Engagement Lead România UCB Pharma România, la dezbaterea ,,Access and Therapies360”.
Cea de-a treia ediţie a dezbaterii organizată de redacţia 360medical.ro, un eveniment din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii, a avut invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor medicale, dar şi ai companiilor farmaceutice.
Cătălina Grama, External Engagement Lead România UCB Pharma România, a avut o intervenţie la ,,Access and Therapies360” imediat după farm. Răzvan Prisada, preşedintele ANMDMR, şi a salutat faptul că în ultima perioadă de timp a crescut dorinţa acestei autorităţi de a colabora cu industria farmaceutică. ,,Ştim că este doar un prim pas evaluarea aceasta de HTA, dar este un pas care contează. În momentul de faţă în România lipseşte ceva foarte important: predictibilitatea. Este un termen către care ar trebui să ne aplecăm: predictibilitatea în ceea ce priveşte rambursarea, publicarea listei de rambursare a produselor, predictibilitatea în ceea ce priveşte publicarea protocoalelor terapeutice, predictibilitatea în general”, a atras atenţia reprezentanta UCB Pharma România.
Timpul de acces la medicamente noi a crescut în România fiind de 918 zile în comparaţie cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de aşteptare de 899 de zile pentru pacienţii români şi 883 de zile în 2020.
,,Este şi pentru pacienţii noştri destul de dificil să aştepte atât de mult ca să aibă acces la noile terapii. Considerăm că fiecare zi contează, iar impactul este asupra pacienţilor. Compania pe care o reprezint este o companie inovatoare, prezentă în peste 36 de ţări. Ne dorim foarte mult ca inovaţia pe care noi o producem să ajungă la pacienţi, să creeze valoare, să aducă un plus de calitate în vieţile acestor oameni”, a spus Cătălina Grama.
Potrivit reprezentantei UCB Pharma, este dificil să te uiţi în ochii unei mame care are un copil cu epilepsie şi să-i vezi durerea pe care o are, dar să nu poţi ajuta mai mult. De altfel, compania farmaceutică s-a implicat încă de anul trecut în campania educaţională de conştientizare a epilepsiei „Nu te ascunde!”, susţinută de campionul mondial la nataţie David Popovici, pentru a-i încuraja pe pacienţii diagnosticaţi cu epilepsie să continue eforturile de administrare a tratamentului necesar.
,,Inovaţia este cea care vine să acopere acele nevoi care până în momentul de faţă nu au fost acoperite. Considerăm foarte important să avem predictibilitate. Este importantă atât pentru pacienţi, cât şi pentru noi ca şi companii. România va deveni cel mai probabil ţară neatractivă dacă o să continuăm în ritmul acesta. Din punctul nostru de vedere, predictibilitatea înseamnă actualizarea listei de medicamente, ideal de 3-4 ori pe an, sincronizarea protocoalelor terapeutice, termene clare în toate procesele de acces”, a atras atenţia Cătălina Grama.
Referindu-se şi la lucrurile pozitive din ultimii ani, invitata a punctat faptul că în procesul de renegociere spre exemplu al contractelor de cost-volum, a fost introdusă procedura simplificată.
,,Este un lucru pozitiv, scurtează foarte mult timpii de acces al pacienţilor la terapii. De asemenea, acum avem un singur om care se ocupă de toate aceste proceduri. Şi salutăm munca pe care o face doamna Oana Mocanu de la CNAS, dar şi aici venim cu o problemă: există o situaţie în care aproximativ 32 de molecule aşteaptă să se semneze contracte de cost-volum, cost-volum-rezultat”, a afirmat Cătălina Grama.
Din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la dezbaterea ,,Access and Therapies360” a participat Oana Ingrid Mocanu, directorul Direcţiei farmaceutice, clawback cost-volum.
Întrebată despre semnarea contractelor cost-volum, reprezentanta CNAS a admis că este foarte greu să negocieze ceva nou cu 5 milioane de lei şi să reia procese de negociere pentru medicamentele care sunt deja incluse în listă asta.
,,Cinci milioane nu înseamnă nimic. Din 4 miliarde de lei au mai rămas 5 milioane. Deşi s-a solicitat la propunerea de buget pentru anul 2023 o sumă, Ministerul de Finanţe ne-a alocat cu totul altă sumă”.
Vezi şi Access and Therapies 360 - VIDEO: Oana Mocanu (CNAS), despre fondurile pentru contractele cost-volum: 5 milioane de lei nu înseamnă nimic!
