O echipă de cercetare de la Salk Institute din san Diego, California, a descoperit o metodă pentru a transforma celulele dintr-o rană deschisă în celule noi ale pielii, ceea ce duce la refacerea rapidă a ţesuturilor afectate şi la vindecarea rănilor, potrivit sciencedaily.com.
Metoda constă în reprogramarea celulelor pentru a ajunge într-un stadiu similar celulelor stem şi poate ajuta atât la refacerea ţesuturilor din răni, cât şi la contracararea efectelor îmbătrânirii asupra pielii sau la dezvoltarea unor tratamente pentru cancerul de piele, arată studiul prezentat în publicaţia Nature.
"Cercetările noastre reprezintă prime indicii ale posibilităţii regenerării in vivo a unui întreg ţesut tridimensional precum pielea, şi nu doar a unui anumit tip de celule, aşa cum este posibil acum", a declarat Juan Carlos Izpisua Belmonte, profesor la Salk Institute şi unul dintre liderii echipei de cercetare.
Ulceraţiile cutanate, care se extind în mai multe straturi ale pielii, sunt în prezent tratate chirugical, prin transplant de piele care să acopere rana.
Totuşi, dacă ulceraţia este prea mare, este dificil pentru chirurgi să transplanteze suficientă piele. În acest caz, cercetătorii pot izola celule stem din piele de la pacient pentru a le cultivă în laborator, însă durata mare a procedurii poate pune viaţa pacienţilor în pericol.
Însă echipa de cercetători de la Salk Institute, care a inclus şi un expert în chirurgie plastică, au pornit de la faptul că o etapă critică în cazul vindecării rănii este transplantarea keratinocitelor în răni.
Keratinocitele provin din celulele stratului bazal, care se divid permanent şi asigură refacerea ţesuturilor pielii. Însă în cazul rănilor foarte mari, pielea nu mai are keratinocite, ceea ce împiedică refacerea ţesuturilor.
Cercetătorii şi-au propus de la început să găsească o metodă prin care să transforme alte tipuri de celule existente în rană direct în keratinocite. "Ne-am propus să facem piele acolo unde nu mai exista deloc piele", a subliniat unul dintre cercetători.
Cercetătorii au testat mai multe variante în laborator cu 55 de "factori de reprogramare" - proteine şi molecule ARN - şi au descoperit patru factori care pot transforma celulele în keratinocite.
În testele realizate pe şoareci, metoda a dat rezultate pozitive - pielea s-a refăcut în 18 zile, iar după 3-6 luni, ţesuturile funcţionau normal.
Cercetătorii afirmă că este nevoie de noi teste pentru a optimiza tehnica şi pentru a verifica efectul şi în cazul altor tipuri de răni.
Salk Institute for Biological Studies (Institutul Salk pentru Studii Biologice) a fost fondat de Jonas Salk, care a dezvoltat primul vaccin eficient împotriva poliomielitei, fiind deschis în San Diego în 1963.
