Datele companiei de cercetare Cegedim arată că piaţa farmaceutică din România, calculată după valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi prin farmacii şi spitale, a continuat să crească în primul trimestru din acest an, dar a scăzut în volum. Directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), dr. Dragoş Damian, a avertizat, într-un comentariu transmis 360medical.ro, că aceste date sunt o dovadă a faptului că tot mai puţini pacienţi au acces la medicamente, care sunt din ce în ce mai scumpe.
Dragoş Damian conduce şi compania Terapia Cluj, controlată de grupul indian de medicamente generice Sun Pharma.
"Datele Cegedim demonstrează că, în T1 2024, se accentuează evoluţia nesustenabilă a consumului de medicamente din anii precedenţi. O creştere de aproape 15% în valoare şi o descreştere de 3% în volume sunt dovadă că tot mai puţini pacienţi au acces la medicamente, care sunt din ce in ce mai scumpe", a comentat Drago; Damian.
Directorul PRIMER estimează că situaţia finanţării se va agrava pe parcursul anului 2024, pentru că au crescut adaosurile pentru medicamentele scumpe şi au fost introduse 28 de molecule noi în lista de medicamente compensate şi gratuite.
Aceste evoluţii înseamnă un consum suplimentar de medicamente estimat între 4 şi 10 miliarde lei pentru un an întreg, nefiind clară valoarea exactă, "dar dacă ne luăm după evoluţia din ultimii 5 ani, poate fi o creştere de consum şi de peste 10 miliarde lei", potrivit directorului PRIMER.
"Cele doua iniţiative de mai sus, desigur necesare, au fost luate fără a se prezenta o sursă de finanţare, astfel că eventualul consum suplimentar va trebui acoperit, la fel ca în 2023, de la buget, adâncindu-se, astfel, deficitul bugetar", menţionează Dragoş Damian.
Potrivit directorului patronatului, informaţiile vehiculate în presa economică, potrivit cărora preţurile la medicamente au crescut cu 20%, nu sunt reale.
"Cu foarte puţine excepţii, preţurile la medicamente au crescut cu 7% sau 14%, iar în multe cazuri preţurile au scăzut. Iar dacă ne uitam la creşterea de 7%, ea a fost in totalitate anulată de inflaţia din T1, inflaţie care evident nu se ştie a fi ţinuta sub control", arată dr. Damian.
Directorul executiv al PRIMER argumentează că sincopele constante în aprovizionarea cu medicamente banale au fost cauzate de preţurile ţinute "la cele mai mici nivele din UE, printr-o comparaţie scoasă din context cu alte 12 ţări comunitare", de taxa clawback, "care nu există la nivel de 15% pentru generice nicăieri in lume", de obstacolele de pe canalele comerciale, care solicită 20-25% disconturi pentru acces, şi de obligativitatea prescrierii pe substanţa activă, "practică ce conduce la apariţia unor mărci supradominante, a căror dispariţie are consecinţe grave".
"Încă o dată trebuie semnalat faptul că, deşi statul român a dublat în ultimii 6-7 ani finanţarea pentru medicamente, asta nu se vede în scăderea mortalităţii si morbidităţii, în îmbunătăţirea accesului la medicamente si în creşterea încrederii in sistemul sanitar", arată Dragoş Damian.
Directorul PRIMER se referă şi la măsurile privind atragerea, prin ajutor de stat, investiţii industriale pentru producţia de medicamente în ţară.
Aceste măsuri sunt utilizate şi de alte state europene, însă autorităţile din România nu au discutat problema cu producătorii cu unităţi de producţie in ţară şi nu au înţeles că trebuie să condiţioneze ajutorul de stat de producerea unor produse deficitare, potrivit reprezentantului patronatului.
"Face mult mai mult sens să dai 100% ajutor de stat pentru construcţia de fabrici care sa producă valoare adăugată gen antibiotice parenterale, injectabile pentru ATI, chimioterapice, imunoglobuline, hormoni etc, decât să dai 40% ajutor de stat pentru producerea aceloraşi produse orale solide sau unguente, care nu aduc mai multă valoare adăugată sau, mai rău, pentru producerea de suplimente alimentare sau doar pentru împachetare", a afirmat Dragoş Damian.
El consideră că cel mai eficient şi ieftin mod de atrage investiţii industriale este aplicarea unui mecanism de off-set al taxei clawback, astfel încât investitorii care fac aport de capital să fie scutiţi proporţional de valoare taxei clawback datorate.
"Este bine de menţionat şi faptul că România, neavând tradiţia altor ţări europene în producţia de medicamente, are un deficit de resursă umană specializată si calificată, asta trăgând in jos şansele noastre de a deveni un hub european", a subliniat dr. Damian.
Directorul PRIMER avertizează că există riscuri ridicate de agravare a deficitului balanţei comerciale de medicamente, deoarece reglementările din domeniu sunt tot mai stricte, ceea ce duce la o creştere a costurilor de producţie, iar presiunea pe preţuri sau taxele suplimentare pe cifra de afaceri sunt forţe care trag în sensuri opuse şi descurajează producţia medicamentelor generice la preţuri accesibile.
România are un deficit istoric în comerţul exterior cu produse farmaceutice, în condiţiile în care exportă medicamente generice ieftine şi importă cantităţi mari de produse – inclusiv inovative, mult mai scumpe.
Astfel, România a înregistrat anul trecut un deficit în comerţul internaţional cu produse medicale şi farmaceutice în valoare de 3,94 miliarde euro (faţă de 3,61 miliarde euro în 2022), adică 13,6% din deficitul comercial total al ţării (de 28,95 miliarde euro în întregul an 2023).
"Cea mai bună soluţie, pe care nimeni nu o ia în considerare, din cauza nepăsării si incompetenţei autorităţilor în domeniu, rămâne un parteneriat cu marii producători de medicamente şi materii prime din India, 'farmacia lumii', care fabrică absolut orice produse farmaceutice, pentru a atrage investiţii de capital şi know-how", mai spus Dragoş Damian.
