România este codaşă în Uniunea Europeană în privinţa accesului pacienţilor la medicamente la medicamente noi. Ultimele rapoarte arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienţii din Germania în 128 de zile, în comparaţie cu 918 zile în România, media europeană fiind de 517 zile. Exasperaţi de lentoarea autorităţilor din domeniul Sănătăţii din ţara noastră, mulţi pacienţi cu boli grave apelează la instanţe pentru a obţine acces la tratamentele de care, de multe ori, depinde chiar supravieţuirea lor. Astfel, mai multe soluţii pronunţate în ultimii ani la instanţe din ţară au obligat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să acorde acces la mai multe tratamente noi în regim de compensare 100%. Totuşi, există mai multe detalii de care ţin seama judecătorii înainte de a pronunţa soluţiile.
Ultimul caz dintr-o lungă serie a fost relatat de site-ul alba24.ro, privind cazul unei paciente diagnosticate cu adenocarcinom gastric, care a obţinut în instanţă (Curtea de Apel Alba) dreptul la compensare 100% a tratamentului cu medicamentul nivolumab (denumire comercială Opdivo).
Pacienta a primit prescripţie de la medicul curant pentru tratament cu nivolumab în asociere cu chimioterapie, pe baza unui scor combinat pozitiv (CPS) de cel puţin 5, aşa cum este menţionat în indicaţia terapeutică a medicamentului din rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) publicat de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).
Cu toate acestea, medicamentul nefiind inclus în lista medicamentelor compensate din România, pacienta a plătit circa 5.000 euro lunar pentru a iniţia tratamentul înainte de a obţine decizia favorabilă a instanţei.
Un caz similar a fost judecat de Curtea de Apel Piteşti, care a emis în februarie 2023 o ordonanţă preşedinţială pentru o pacientă, obligând CNAS să ofere un regim de compensare 100% a medicamentului nivolumab. Ulterior, în 24 octombrie, curtea a pronunţat decizia de fond, obligând CNAS să includă în listă, în regim de compensare 100%, medicamentul menţionat.
Şi Curtea de Apel Oradea a dat o sentinţă identică în 2021, în cazul unei paciente, tot pentru compensarea tratamentului cu acelaşi medicament.
Astfel de cazuri nu sunt o noutate, o primă soluţie în instanţă privind compensarea 100% a tratamentului cu nivolumab fiind pronunţată în 2019.
Însă pe portalul instanţelor din România pot fi găsite decizii similare în cazul altor tratamente inovative. Astfel, Curtea de Apel Cluj a emis, în 30 octombrie 2023, o ordonanţă preşedinţială care obligă CNAS să asigure, pe bază de prescripţie medicală, medicamentul pembrolizumab pentru un pacient în regim de compensare 100%, până la soluţionarea dosarului.
"Obligă pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, să-i asigure reclamantului, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen, medicamentul pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100 % (fără contribuţie personală), până la soluţionarea definitivă a dosarului", se arată în sentinţa Curţii de Apel Cluj.
Alte cazuri similare sunt în prezent pe rolul mai multor instanţe din ţară.
MOTIVUL PRINCIPAL PENTRU CARE UNELE SOLICITĂRI SUNT RESPINSE ÎN INSTANŢĂ
Au existat, însă, şi decizii de respingere a unor solicitări ale pacienţilor de a obţine acces la tratament în cazul unor medicamente neincluse în lista celor compensate.
Astfel, o decizie a Curţii de Apel Mureş din 2022 a respins solicitarea unui reclamant, referitor la accesul la tratament cu medicamentul Kaftrio (ivacaftor + tezacaftor + elexacaftor), pentru "nedepunerea de către reclamant a cererilor adresate pârâţilor anterior sesizării instanţei".
Mai exact, curtea a reţinut că la dosar nu au fost depuse de către reclamant înscrisuri care să facă dovada susţinerilor sale referitoare la existenţa cererilor adresate pârâţilor anterior sesizării instanţei.
Legislaţia din România (legea nr. 554/2004) prevede că o persoană care se adresează instanţei de contencios administrativ (în care se judecă astfel de speţe) trebuie să demonstreze că a fost vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri.
Astfel, înainte de a se adresa instanţei, persoana respectivă trebuie să facă întâi solicitări legale către instituţiile responsabile. Doar după primirea unui răspuns nefavorabil sau în cazul neprimirii unui răspuns în termenul legal, persoana respectivă se poate adresa instanţei.
Într-un caz similar, judecat în prezent la Curtea de Apel Piteşti, instanţa a solicitat reclamantei (o pacientă care a cerut tratament compensat 100% cu medicamentul bevacizumab) "să depună la dosar dovada că s-a adresat pârâţilor cu o solicitare în sensul includerii în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală pe baza de prescripţie medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate a medicamentului bevacizumab".
