Lupta cu infecţiile periculoase pentru oameni începe să fie puternic afectată de deciziile marilor grupuri farmaceutice de a întrerupe finanţarea cercetării pentru descoperirea de noi antibiotice, ca urmare a vânzărilor slabe de astfel de medicamente, într-un moment în care apar tot mai multe bacterii rezistente la tratament, potrivit Bloomberg.
Recent, grupul Novartis a anunţat că pune capăt cercetărilor în domeniul antibacterian şi antiviral, la fel cum au făcut anterior şi alte mari grupuri farmaceutice - AstraZeneca, Sanofi, Allergan şi Medicines Co. Un alt gigant, GlaxoSmithKline (GSK), a anunţat că va face o analiză a activităţii din sectorul antibioticelor.
Aceste decizii vin într-un moment în care infecţii banale au reînceput să aibă efecte letale în întreaga lume, deoarece unele bacterii au dezvoltat rezistenţă la medicamentele actuale.
Însă marile grupuri farmaceutice consideră că vânzările de antibiotice sunt prea slabe pentru a permite recuperarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, iar deocamdată nu au fost luate măsuri guvernamentale care să stimuleze cercetarea în domeniul antibioticelor.
“Piaţa s-a prăbuşit. Suntem într-un moment în care rezistenţa (la antibiotice) evoluează mult mai repede decât capacitatea noastră de a furniza noi antibiotice”, a declarat David Shlaes, un fost director din sectorul farmaceutic.
Totuşi, ultimele decizii vin după o perioadă scurtă în care marile companii au dat senzaţia că sunt dispuse să investească în noi antibiotice.
În 2014, grupul Merck a plătit 8,4 miliarde de dolari pentru preluarea companiei Cubist, specializată în antibiotice.
În plus, Novartis, GSK şi ate mari grupuri au promis la Forumul Economic Mondial din 2016 că vor participa la lupta împotriva super-bacteriilor rezistente la tratamentele actuale.
Guvernul Statelor Unite au oferit protejarea pe termen lung a patentelor şi subvenţii către companiile care investesc în noi antibiotice.
Însă noile antibiotice apărute pe piaţă în ultimul timp au înregistrat vânzări foarte slabe. Doar cinci din 16 antibiotice aprobate din anul 2000 până în prezent au înregistrat vânzări de peste 100 milioane de dolari pe an, comparativ cu vânzări de miliarde de dolari în cazul noilor medicamente pentru cancer, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Duke.
Aceste cifre explică dezinteresul marilor grupuri farmcautice pentru sectorul antibioticelor şi slabele progrese făcute de cercetarea în domeniu, în condiţiile în care nu a mai apărut nicio nouă clasă de antibiotice de 30 de ani.
Pericolul super-bacteriilor
Pe lângă preţul mic comparativ cu al altor medicamente, producătorii au o altă problemă: noile antibiotice sunt mai degrabă ţinute ca rezervă şi folosite doar dacă pacienţii nu mai răspund la tratamentele tradiţionale.
Însă specialiştii avertizează că este nevoie de investiţii majore, din perspectiva sănătăţii publice, în descoperirea unor noi antibiotice eficiente împotriva super-bacteriilor.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că rezistenţa la antibiotice reprezintă una dintre cele mai grave pericole pentru sănătate la nivel mondial.
Specialiştii avertizează că în următorii 30 de ani super-bacteriile ar putea ucide un om la fiecare 3 secunde, o situaţie apropiată de cea înregistrată în Evul Mediu.
În 2016, în Statele Unite a fost descoperită prima bacterie rezistentă la orice fel de antibiotic, o formă rară de E coli.
Apariţia unor astfel de super-bacterii îi îngrijorează pe specialişti. Înainte de descoperirea penicilinei, în 1928, infecţiile bacteriene erau cea mai frecventă cauză a deceselor premature.
