Un nou studiu realizat în Statele Unite a descoperit speciile de bacterii din intestinul copiilor ce protejează împotriva alergiilor la mâncare. Totodată specialiştii şi au identificat şi unele schimbări asociate cu dezvoltarea alergiilor la mâncare şi un răspuns imun alterat.
La fiecare trei minute, o reacţie alergică legată de mâncare trimite pe cineva în camera de urgenţe în Statele Unite.
În prezent, singura metodă pentru a preveni o asemenea reacţie este ca persoanele cu alergii la mâncare să evite complet alimentul la care sunt alergice.
Cercetătorii caută activ noi tratamente pentru a preveni sau a anula alergiile la mâncare ale pacienţilor. Perspective recente asupra microbiotei - ecosistemul complex de microorganisme ce trăiesc în intestin şi alte părţi ale corpului - au sugerat că o microbiotă intestinală alterată ar putea juca un rol cheie în dezvoltarea alergiilor la mâncare.
Un nou studiu, condus de cercetătorii de la Brigham and Women's Hospital şi Boston Children's Hospital, a identificat speciile de bacterii din intestinul copiilor ce îi protejează împotriva alergiilor la mâncare şi a găsit schimbări asociate cu dezvoltarea alergiilor la mâncare şi un răspuns imun alterat.
În studii asupra şoarecilor de laborator cu alergii la mâncare, echipa a descoperit că administrarea orală a cinci sau şase specii de bacterii găsite în intestinul uman a protejat împotriva alergiilor la mâncare şi au anulat boala prin restaurarea toleranţei la alergenii din mâncare.
"Acest lucru reprezintă o mare schimbare în abordarea noastră asupra terapiilor pentru alergiile la mâncare. Am identificat bacteriile asociate cu protecţia şi unele ce sunt asociate cu alergiile la mâncare ale pacienţilor. Dacă administrăm bacteriile protective ca un tratament, nu numai că putem preveni alergiile, dar putem anula alergiile existente ale modelelor preclinice. Cu aceste bacterii, resetăm sistemul imunitar", a spus coautorul studiului dr. Lynn Bry, director la Massachusetts Host-Microbiome Center, Brigham, citat de sciencedaily.com.
Cercetătorii au efectuat studii atât asupra oamenilor, cât şi asupra modelelor de laborator pentru a înţelege speciile bacteriene implicate în alergiile la mâncare. Ei au colectat mostre de fecale în mod repetat la fiecare patru-şase luni de la 56 de copii ce au dezvoltat alergii la mâncare şi au găsit multe diferenţe când au comparat microbiota lor cu 98 de copii ce nu au dezvoltat alergii la mâncare. Mostrele microbiotei fecale de la copiii cu sau fără alergii au fost transplantate la şoareci ce au fost sensibilizaţi la ouă. Şoarecii ce au primit microbiota de la grupul de control sănătos au fost mai protejaţi împotriva alergiilor la ouă decât cei care au primit microbiota de la copiii cu alergii la mâncare.
Folosind abordări computaţionale, cercetătorii au analizat diferenţele dintre bacteriile copiilor cu alergii în comparaţie cu cei fără pentru a identifica bacteriile asociate cu protecţia sau alergiile la mâncare. Cercetătorii au testat să vadă dacă administrarea orală a bacteriilor protective la şoareci ar putea preveni dezvoltarea alergiilor. Ei au dezvoltat două grupuri de bacterii protective alcătuite din cinci sau şase specii de bacterii derivate din intestinul uman ce aparţin speciilor Clostridiales sau Bacteroidetes. Acestea au putut suprima alergiile la mâncare la şoareci, protejându-i complet şi făcându-i rezistenţi la alergia la ouă. Administrarea altor specii de bacterii nu a dovedit protecţie.
Pentru a înţelege modul prin care speciile de bacterii ar putea influenţa apariţia alergiilor la mâncare, echipa a analizat de asemenea la schimbările imunologice, atât la copii, cât şi la şoareci. Ei au descoperit că grupurile Clostridiales şi Bacteroidetes au ţintit două căi imunologice importante şi au stimulat celule T de reglare specifice, o clasă de celule ce modulează sistemul imunitar, schimbându-şi profilul pentru a susţine răspunsuri tolerante în loc de răspunsuri alergice. Aceste efecte au fost găsite atât la modelele de laborator, cât şi la copii.
Noua abordare este în contrast cu imunoterapia orală, ce caută să mărească pragul pentru declanşarea unei reacţii alergice prin administrarea unei cantităţi individuale mici dar a unui alergen alimentar. Spre deosebire de această abordare, bacterioterapia schimbă conexiunile sistemului imunitar independent de alergen cu potenţialul de a trata larg alergiile alimentare, mai degrabă decât desensibilizarea pentru un alergen specific.
