Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) consideră că taxa clawback riscă să devină "subiect la casele de pariuri" la fel ca indicatorul pieţei monetare ROBOR, din cauza lipsei de predictibilitate, şi estimează că nivelul taxei va depăşi 32% în al doilea trimestru al anului viitor, arată un comunicat de presă transmis miercuri.
“În aceste zile (probabil până pe 10 august), aşteptam valoarea taxei clawback pentru trimestrul al doilea (perioada aprilie - iunie 2018), care se poate situa oriunde între 22,93%, cât estimează CNAS, şi 25%, cât estimează actorii din piaţă”, arată comunicatul patronatului.
“Astfel că taxa ar putea fi un bun subiect de joc la casele de pariuri, dacă nu ar fi pe sănătatea romanilor, care degeaba au acces la medicamentele scumpe dacă dispar cele ieftine, iar un tratament nu poate exista în afara unui protocol care le cuprinde pe ambele”, susţine PRIMER.
Potrivit producătorilor, taxa este discriminatorie, pentru că nu este aplicată producătorilor în funcţie de vânzările propriilor medicamente, ci în funcţie de creşterea pieţei în ansamblu, la preţul de raft.
"Taxa discriminează producătorii în funcţie de forma de organizare comercială. Aşadar, inspectorii ANAF pot controla subsidiarele din România pentru a verifica plata taxei clawback din 2011-2012 (…), în vreme ce companiile organizate sub formă de birouri de reprezentanţă nu au cum să fie controlate. Aşa că este foarte posibil ca mulţi producători să nu fi plătit niciun leu pentru "clawback-ul istoric"", a menţionat PRIMER.
În ultimii doi ani, taxa a crescut de la 12% la 24%, ceea ce arată o lipsă totală de predictibilitate, de interes şi de control al autorităţilor asupra taxei, consideră patronatul.
"Până şi CNAS, instituţia care calculează şi transmite obligaţia de plată clawback, începe să facă proiecţii care arată evoluţia în creştere îngrijorătoare a taxei. Dar calculul este incomplet, pentru că nu ţine cont de faptul că în ultimii doi ani au fost introduse necondiţionat în decontare gratuită medicamente în valoare de 1 miliard de lei, pentru care nu s-au alocat fonduri suplimentare (de fapt, în nota de fundamentare s-a minţit, spunându-se că ele sunt "neutru bugetar")", se spune în comunicat.
Patronatul estimează că taxa va creşte de la circa 24% în prezent la 32-34% în trimestrul al doilea din 2019.
"Deci, undeva la 50% din consumul de medicamente este imputat producătorilor. Nu e o problemă, medicamentele scumpe din sursă unică nu sunt afectate, dispar însă cele ieftine, care nu pot duce o astfel de povară fiscală ", arată PRIMER.
În iulie, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a sugerat că guvernul ar putea introduce o taxă clawback diferenţiată pentru medicamentele ieftine, care riscă să dispară de pe piaţă.
În iunie, Asociaţia Română a Producătorilor de Medicamente a menţionat că taxa clawback a ajuns la 24,1% în primul trimestru al acestui an, fiind cu 60% mai mare comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2016, fapt care a dus la retragerea de pe piaţă a sute de produse.
