Costurile anuale ale tratamentelor pentru scleroză multiplă au crescut de mai mult de patru ori în perioada 2006 - 2016 în Statele Unite, pe măsură ce mai multe medicamente noi şi costisitoare au intrat pe piaţă, arată un nou studiu realizat recent.
Înainte de 2009, doar patru medicamente erau disponibile pentru a reduce simptomele şi a încetini evoluţia sclerozei multiple, o boală autoimună invalidantă care dăunează sistemului nervos central şi poate produce oboseală, durere, pierderea vederii şi afectarea coordonării şi a abilităţilor motorii. Din 2009, şapte medicamente noi au intrat pe piaţa americană.
Pentru a evalua schimbările de costuri după apariţia atâtor medicamente noi, cercetătorii au examinat costurile anuale ale tratamentului pentru programul "Medicare Part D" pe baza dozelor din fiecare medicament injectabil, recomandat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente.
De-a lungul perioadei de studiu şi ulterior până în 2019, cheltuielile Medicare pentru medicamentele pentru scleroză multiplă au crescut de 10,2 ori, de la o medie de 7 794 USD la 79,411 dolari pe an, au precizat cercetătorii în "JAMA Neurology".
Cheltuielile pacienţilor au crescut de 7,2 ori de la 372 USD la 2,673 dolari pe an în medie.
"O astfel de creştere a cheltuielilor directe ale pacienţilor este deosebit de îngrijorătoare, deoarece poate pune în pericol accesul pacientului la medicamente", a declarat, pentru Reuters, Alvaro San-Juan-Rodriguez, autorul principal al studiului şi cercetător la Şcoala de Farmacie a Universităţii din Pittsburgh.
Studiul nu a fost menit să demonstreze dacă sau cum creşterea preţurilor ar fi putut afecta direct accesul pacienţilor la medicamente şi studiul nu a analizat nici rezultatele negative asupra sănătăţii care ar putea fi asociate cu oprirea sau reducerea consumului de medicamente.
Totodată, studiul a anlizat doar la medicamentele auto-administrate pe care pacienţii le pot obţine la farmacie şi se injectează acasă. Studiul nu a analizat medicamentele care sunt disponibile doar în cabinetele medicilor, cum ar fi Tysabri, care este prescris în mod obişnuit pentru scleroză multiplă, sau medicamente perfuzabile.
Înainte de 2009, patru medicamente care tratau boala auto-administrată erau disponibile în SUA.: Copaxone, Avonex, Rebif şi Betaseron. De atunci, încă şapte au intrat pe piaţă: Extavia, Gilenya, Aubagio, Tecfidera, Copaxone (în doză mai mare), Plegridy şi Glatopa.
