O calitate scăzută a sănătăţii orale creşte riscul apariţiei neuropatiei diabetice la pacienţii cu diabet, arată un studiu extins realizat în România de o echipă de cercetători români, prezentat în ultimul număr al publicaţiei Diabete Care.
Neuropatia diabetică şi boala parodontală (gingivită, parodontită) sunt două complicaţii cronice ale diabetului, cu mecanisme patogenetice comune.
Studiul realizat de echipa românească a avaluat asocierea dintre neuropatia diabetică şi calitatea sănătăţii orale pe un eşantion extins de pacienţi români.
Pentru neuropatia diabetică, cercetătorii au folosit Michigan Neuropathy Screening Instrument (MNSI), cuprinzând un chestionar (MNSIq) şi un examen clinic (MNSIe) realizat de diabetologi.
Pentru a stabili calitatea sănătăţii orale, cercetătorii au folosit un chstionar prin care pacienţii cu diabet cuprinşi în studiu au precizat cum apreciază propria lor sănătate orală. Pe baza chestionarelor, cercetătorii au împrăţit pacienţii în patru categorii - sănătate orală bună (fără simptome), medie (au simptome rareori), slabă (au simptome deseori) şi foarte slabă (proteze totale).
Astfel, între martie şi septembrie 2016, 46 de diabetologi din 21 de oraşe din România au înscris în acest studiu 1.978 de pacienţi, din care pentru 1.379 s-au raportat date complete - cuprinzând vârsta, sexul, chestionar valid de sănătate orală, chestionar şi examen clinic pentru neuropatia diabetică.
Pentru pacienţii cu date valide, vârsta medie a fost de 64 de ani, 783 de pacienţi (56,8%) sunt femei, 1.251 de persoane (90,7%) au diabet de tip 2, iar 797 (57,8%) au neuropatie diabetică.
De asemenea, pe baza chestionarelor completate de pacienţi, 347 dintre ei (25,2%) au sănătate orală foarte slabă, 161 (11,7%) au sănătate orală slabă, 491 de persoane (35,6%) au sănătate orală medie şi 380 de pacienţi (27,6%) au sănătate orală bună.
Pacienţii cu sănătate orală foarte slabă au vârsta mai ridicată (70 de ani, în medie), comparativ cu 62 de ani pentu celelalte categorii raportate în funcţie de sănătatea orală, arată studiul.
Potrivit cercetătorilor, studiul a arătat o asociere clară între sănătatea orală slabă sau foarte slabă şi neuropatia diabetică, în condiţiile în care un procent mai mare dintre pacienţii cu sănătate orală slabă au neuropatie diabetică în raport cu celelalte grupe de pacienţi.
Asocierea dintre sănătatea orală slabă şi neuropatia diabetică se menţine semnificativă şi pe diverse subcategorii în funcţie de vârstă, sex şi durata diabetului.
"Pacienţii cu sănătate orală slabă şi foarte slabă au scoruri medii mult mai mari la MNSIe şi MNSIq comparativ cu pacienţii cu sănătate orală slabă. (...) Scorurile MNSIq la pacienţii cu sănătate orală slabă, foarte slabă şi medie au fost similare, ceea ce sugerează că pierderea completă a dinţilor ar putea elimina imflamaţiile cronice asociate neuropatiei diabetice şi întârzia progresia neuropatiei", arată autorii studiului.
Totuşi, cercetătorii consideră că alte studii ar trebui realizate pentru a valida asocierea dintre calitatea sănătăţii orale şi neuropatia diabetică sau alte complicaţii.
"Diabetologii trebuie să fie informaţi şi să implementeze măsuri de control al sănătăţii orale şi de îmbunătăţire a acesteia la pacienţii pe care îi tratează, mai ales dacă aceştia au şi neuropatie diabetică", concluzionează autorii studiului.
Studiul a fost realizat de o echipă formată din Anca Jivănescu (Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş", Timişoara), Cosmina I. Bondor (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” , Cluj-Napoca), Rodica Pop-Busui (Universitatea din Michigan, Ann Arbor, SUA), Ioan A. Veresiu (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” , Cluj-Napoca), Diana I. Sima (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” , Cluj-Napoca), Daniel-Tudor Cosma (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” , Cluj-Napoca), Bogdan Florea (Clinica de Podiatrie, Cluj-Napoca) şi Norina A. Gâvan (WORWAG Pharma GmbH, reprezentanţa din România, Cluj-Napoca / Societatea de Neuropatie Diabetică NeuroDiab, Cluj-Napoca).
Studiul a fost finanţat de compania germană WORWAG Pharma.
