Imunoterapia orală pentru alergia la arahide, ce constă în ingerarea controlată a mici cantităţi de proteine din arahide, poate desensibiliza adulţii şi copiii şi poate preveni şocul anafilactic, dar protecţia ar putea dispărea atunci când tratamentul este întrerupt sau continuat la o doză redusă, conform unui nou studiu publicat în "The Lancet".
De asemenea, studiul a arătat că testele sanguine dinainte de imunoterapia orală pot ajuta la prezicerea succesului acesteia, ceea ce "poate ajuta la selectarea optimă a pacienţilor pentru această terapie", afirmă dr. Kari Nadeau de la Sean N Parker Center for Allergy and Asthma Research din cadrul Universităţii Stanford, citat de Reuters.
Un studiu de faza a II-a personalizat a analizat 120 de persoane cu vârstele cuprinse între 7 şi 55 de ani cu alergie confirmată la alune. Pe parcursul a doi ani, 95 dintre aceştia au primit doze zilnice crescute graduale de proteine din alune de până la 4 grame, iar 25 au primit un tratament placebo sub formă de făină de ovăz.
După doi ani, participanţilor li s-au dat cantităţi în creştere graduală de alune într-un mediu controlat pentru a evalua toleranţa. Conform autorilor, 83% din persoane ce au primit imunoterapia orală au putut suporta alunele fără o reacţie alergică, în comparaţie cu doar 4% dintre cei din grupul placebo.
Cei trataţi cu imunoterapia orală ce au suportat alunele au fost selectaţi aleatoriu pentru această metodă de tratament sau pentru a li se administra o doză zilnică de 300 mg de placebo. Un an mai târziu, mai multe persoane (37%) cărora le-a fost administrat noul tratament într-o doză de 300 mg au putut suporta alunele, în comparaţie cu cei din grupul placebo (13%).
Cele mai comune evenimente adverse au fost simptome uşoare gastrointestinale şi reacţii asupra pielii, iar evenimentele adverse au scăzut în timp în cazul tuturor grupurilor. Doi pacienţi din grupul cu alune au avut evenimente adverse serioase în timpul studiului. Nu au existat decese lasociate tratamentului.
În plus, câteva teste de sânge înainte de adiministrarea imunoterapiei orale au putut prezice care pacienţi au avut o şansă mai mare de succes terapeutic, ceea ce înseamnă rata lgG4p-lgE şi mai puţine componente ale markerilor alergiei la alune (Ara h 2 lgE) şi răspunsuri ale activării basofilice.
Conform cercetătorilor, rata de bază mai ridicată specifică alunelor lgG4-lgE şi Ara h 2 lgE scăzută şi răspunsurile scăzute legate activarea basofilică au prezis "o lipsă susţinută a răspunsului" la imunoterapia orală, ceea ce sugerează că testele sanguine de bază ar putea ajuta la sublinierea canditaţilor buni pentru noul tratament.
