Pacienţii cu cancer de prostată care au primit o terapie de scădere a hormonilor androgeni înregistrează un risc mai mare de dezvoltare a unor forme de demenţă, inclusiv aAlzheimer, în comparaţie cu bărbaţii ce nu au avut parte de acest tratament, conform unui studiu american.
Cercetătorii care au urmărit aproape 155.000 de bărbaţi cu cancer de prostată au descoperit că per total, cei cărora li s-a administrat terapie de pierdere de hormoni androgeni au avut un risc cu 20% mai mare de a fi diagnosticaţi cu demenţă şi un risc mai mare cu 14% de a fi diagnosticaţi cu boala Alzheimer în următorii 10 ani. Riscul a continuat să crească o dată cu creşterea terapiei de reducere a hormonilor.
Rezultatele au sugerat că în cazurile în care cancerul de prostată este localizat, terapia de scădere a androgenilor ar putea să nu fie o alegere bună, conform autorului principal al studiului Ravishankar Jayadevappa, profesor asociat în departamentul de medicină la Şcoala de Medicină Perelman de la Universitatea Pennsylvania din Philadelphia, citat de Reuters.
Cei mai comuni androgeni găsiţi în corpul masculin sunt testosteronul şi dihidrotestosteronul (DHT). Conform Societăţii Americane pentru Cancer, doctorii ar putea alege să prescrie terapii de scădere a androgenilor pentru că aceasta ar putea duce la o creştere mai înceată - sau chiar o micşorare - a tumorilor de prostată.
Studiile asupra impacturilor cognitive ale terapiei de scădere a androgenilor au avut rezultate mixte, au raportat Jayadevappa şi colegii în JAMA Network Open.
Într-o încercare de a ajunge la un rezultat mai clar, cercetătorii au analizat informaţiile dintr-o bază de date de la Institutul Naţional pentru Cancer, ce colectează informaţii despre incidenţa cancerului, tratament şi mortalitate, cuprinzând 28% din populaţia americană şi le-au lasociat cu datele din programul Medicare.
Cercetătorii s-au concentrat pe bărbaţii în vârstă de peste 66 de ani diagnosticaţi cu cancer de prostată localizat sau avansat între 1996 şi 2003. Bărbaţii au fost urmăriţi până în 2013, deci toţi au avut cel puţin 10 ani de urmărire. Din 154.089 de bărbaţi din studiu, 62.330 au primit terapie de scădere a androgenilor în primii doi ani de la diagnostic.
Cercetătorii au descoperit că 13,1% din bărbaţii ce au primit terapia şi 9,4% din cei care nu au primit-o au fost diagnosticaţi cu Alzheimer în timpul perioadei de urmărire. În mod similar, 21,6% din cei care au primit terapia şi 15,8% din cei care nu au primit-o au fost diagnosticaţi cu alte forme de demenţă.
Expunerea mai mare a fost legată de asemenea de un risc mai mare: bărbaţii ce au primit între una şi patru doze ale terapiei de scădere de androgen au avut un risc cu 19% mai mare de demenţă sau Alzheimer, în timp ce bărbaţii care au avut opt sau mai multe doze au avut un risc cu 24% mai mare de dezvoltare a bolii Alzheimer şi cu 21% mai mare de dezvoltare a demenţei.
