Cercetătorii de la Universitatea California, din San Francisco (UCSF) au constat că tratamentele injectabile cu acţiune îndelungată împotriva HIV controlează eficient virusul la pacienţii care se luptă să ia zilnic pastile. Studiul a arătat că peste 98% dintre participanţi au obţinut supresie virală, oferind o soluţie pentru pacienţii cu probleme de aderenţă la tratament.
Pacienţii care se străduiesc să ia zilnic pastile pentru infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ar putea beneficia de tratamente injectabile cu acţiune prelungită, conform unui nou studiu realizat de cercetătorii de la UCSF.
Această abordare ar putea contribui, de asemenea, la frânarea răspândirii HIV prin reducerea numărului de pacienţi infecţioşi.
În 2021, autorităţile federale americane de reglementare din domeniul sănătăţii, au aprobat primul tratament antiretroviral injectabil cu durată lungă de acţiune (LA-ART) - o combinaţie de cabotegravir cu durată lungă de acţiune şi rilpivirină. Cu toate acestea, tratamentul a fost aprobat numai pentru pacienţii cu HIV care atinseseră deja suprimarea virală cu medicamente orale.
Cercetătorii de la UCSF au încercat să determine dacă acest tratament ar putea fi eficient şi pentru pacienţii care nu îşi pot controla infecţiile cu pastile - fie din cauza dificultăţilor de înghiţire, a problemelor de memorie, a lipsei unei locuinţe stabile sau a altor probleme, cum ar fi tulburările legate de consumul de substanţe.
Astfel, au administrat acestor pacienţi injecţii lunare sau bilunare şi au comparat încărcătura lor virală cu cea a altor pacienţi care îşi controlau deja încărcătura virală cu medicamente orale înainte de a începe terapia injectabilă împotriva HIV.
Peste 98% dintre participanţii la ambele grupuri au avut ceea ce se numeşte „suprimare virală” sau niveluri nedetectabile de HIV, după 48 de săptămâni, fiind cea mai mare şi cea mai lungă comparaţie între tratamente.
Studiul a fost publicat recent în revista JAMA.
Terapie „transformatoare” pentru persoanele cu probleme de aderenţă
Cercetarea, care a fost sprijinită de Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase din cadrul Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite, ar putea contribui la stoparea răspândirii HIV, deoarece pacienţii cu suprimare virală nu pot transmite virusul, şi poare reprezenta o alternativă de tratament pentru pacienţii care au probleme cu menţinerea unui regim care necesită mai multe pastile în fiecare zi.
„Aceste tratamente cu acţiune prelungită sunt susceptibile de a fi transformatoare pentru persoanele din această populaţie”, a declarat dr. Matthew Spinelli, profesor asistent în cadrul Diviziei HIV, Boli Infecţioase şi Medicină Globală la UCSF şi primul autor al lucrării.
„Am avut persoane care s-au luptat ani de zile să ia pastile şi când i-am pus pe tratamente injectabile, a funcţionat. Este interesant să vedem succesul în rândul populaţiei care ne îngrijorează cel mai mult”, a precizat medicul.
Publicarea articolului din JAMA a fost programată să coincidă cu prezentarea rezultatelor la Conferinţa privind retrovirusurile şi infecţiile oportuniste (CROI), care s-a desfăşurat la San Francisco între 9 şi 12 martie 2025. Conferinţa anuală reuneşte cercetători din întreaga lume care se concentrează asupra HIV/SIDA şi a afecţiunilor conexe.
Pentru a efectua această evaluare, cercetătorii s-au bazat pe datele pacienţilor din Programul special privind antiretroviralele cu acţiune prelungită pentru stoparea HIV (SPLASH), de la Ward 86, clinica UCSF HIV/SIDA de la Spitalul General Zuckerberg San Francisco.
Ei au studiat datele de la 370 de pacienţi, din ianuarie 2021 până în septembrie 2024 - dintre care 129 aveau niveluri detectabile ale încărcăturii virale atunci când au început să primească tratamentul injectabil şi 241 nu.
După aproximativ 11 luni, 99% dintre cei care au fost suprimaţi viral atunci când au început medicaţia injectabilă au continuat să nu aibă HIV detectabil în sânge.
Rezultatele au fost, în esenţă, aceleaşi pentru grupul care a început injectarea înainte de a avea virusul sub control: 98% au obţinut suprimarea virală în acea perioadă.
Autorul principal al lucrării, dr. Monica Gandhi, profesor de medicină, şefa grupului asociat Diviziei de HIV, Boli Infecţioase şi Medicină Globală a UCSF şi director medical al clinicii Ward 86 HIV, a declarat că Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane şi Societatea Internaţională Antivirală din Statele Unite au actualizat deja orientările pentru a recomanda această strategie, parţial ca urmare a datelor UCSF.
„Sperăm că aceste rezultate vor încuraja furnizorii din întreaga ţară să utilizeze tratamentul antiretroviral (TARV) cu durată lungă de acţiune la cei cu încărcături virale detectabile şi provocări în ceea ce priveşte aderenţa (n.r. la tratament)”, a spus ea. „Chiar funcţionează”.
Cercetătorii UCSF sunt primii care confirmă că această abordare este eficientă pentru pacienţii aflaţi la cel mai mare risc, care pot beneficia cel mai mult de această intervenţie de tratament.
