Compania farmaceutică Roche România a fost sancţionată de Consiliul Concurenţei cu amenzi totale de 59,97 milioane lei (12,9 milioane euro) pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa unor produse oncologice. Compania Roche a reacţionat la anunţul autorităţii, precizând pentru 360medical.ro că va contesta decizia în instanţă şi că ar putea depune plângere penală "împotriva tuturor celor ce se fac vinovaţi de emiterea acestor decizii".
REACŢIA ROCHE
UPDATE: Compania a reacţionat la sancţiunile anunţate de Consiliul Concurenţei, instituţie pe care o acuză de "rea-credinţă", transmiţând că va contesta decizia în instanţă.
"Din nefericire, concluziile celor două investigaţii limitează masiv accesul pacienţilor la tratamentele de care au nevoie. Compania nostra va contesta în instanţa deciziile Consiliului Concurenţei în investigatiile nr. 1138/2017 şi 1127/2017, deoarece, cu rea-credinţă, Consiliul Concurenţei nu a luat în considerare o serie de dovezi ce susţin nevinovăţia companiei, şi a ignorat în totalitate o hotărâre judecătorească definitivă ce stabileşte acest lucru, în cazul investigaţiei privind achiziţia centralizată de produse oncologice", au afirmat reprezentanţii Roche, pentru 360medical.ro.
"Pe lângă contestarea în instanţă a celor două decizii, ne rezervăm dreptul de a depune plângere penală împotriva tuturor celor ce se fac vinovaţi de emiterea acestor decizii ce au un vădit caracter părtinitor şi lipsit de profesionalism", mai arată reprezentanţii companiei.
MOTIVAREA CONSILIULUI CONCURENŢEI
Sancţiunile au fost aplicate în urma a două investigaţii declanşate în anul 2017, a precizxat autoritatea anti-monopol, într-un comunicat.
În cadrul primei investigaţii, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2017-2019, grupul Roche adoptat o strategie comercială menită să elimine concurenţa la licitaţii şi să întârzie intrarea pe piaţă a unor medicamente similare.
Comportamentul Roche s-a manifestat, în cursul anului 2017, în contextul participării la achiziţia publică centralizată pentru medicamentele cu substanţele active rituximab şi trastuzumab, în cadrul programului naţional de oncologie, precum şi în cadrul a 47 de licitaţii organizate la nivel de spital pentru aprovizionarea cu aceleaşi medicamente.
Pentru a evita monopolizarea pieţei distribuţiei unui medicament, legislaţia în vigoare prevede că un producător este obligat să furnizeze medicamente către minim trei distribuitori.
Astfel, deşi Roche a vândut medicamentele ce conţineau rituximab şi trastuzumab către distribuitorii parteneri, care i-au fost şi concurenţi în aceste licitaţii, preţul oferit distribuitorilor a fost mai mare decât preţul său de ofertare la licitaţiile publice.
În acest fel, Roche şi-a eliminat concurenţa la licitaţii, deoarece distribuitorii nu au putut participa în cadrul acestor proceduri în condiţii rezonabile, care să le asigure desfăşurarea activităţii în mod eficient, susţine Consiliul Concurenţei.
În acelaşi timp, această strategie a fost motivată de intenţia de a întârzia şi de a îngreuna accesul pe piaţă a variantelor similare concurente cu produsele Roche (Mabthera şi Herceptin).
Distribuitorii de medicamente nu comercializau exclusiv produse ale Roche şi, ca urmare, în situaţia în care ar fi câştigat o licitaţie pentru medicamente ce conţineau substanţe active rituximab şi trastuzumab, pe parcursul contractului ar fi putut înlocui produsele Roche cu variante similare, mai ieftine, ale altor producători.
Prin urmare, acţiunile Roche au creat anumite bariere la intrarea pe piaţă, cu efecte de închidere a acesteia, ceea ce a întârziat apariţia alternativelor biosimilare, potrivit autorităţii de concurenţă.
„Această strategie pusă în practică cu ocazia participării la procedurile de achiziţie publică, cu scopul de a întârzia accesul pe piaţă a produselor biosimilare, afectează bugetul CNAS alocat programului naţional de oncologie. Astfel, decontând preţul medicamentelor inovative, acesta suportă costuri semnificativ mai mari decât dacă ar fi decontat medicamentele biosimilare, mai ieftine” a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, citat în comunicat.
“Economia realizată pe termen scurt de către Ministerul Sănătaţii este aparentă, pe termen lung, estimăm că, în cazul licitaţiei naţionale, alternativele biosimilare ar fi putut aduce economii de circa 7,1 mil. euro bugetului programului naţional de oncologie”, a completat Chiriţoiu.
Pentru acest comportament, compania Roche a fost amendată cu 44,17 milioane lei (9,5 milioane euro).
Medicamentele având substanţele active rituximab, trastuzumab şi bevacizumab sunt indicate terapeutic pentru tratamentul mai multor afecţiuni oncologice, printre care: leucemie limfocitară cronică, cancer mamar, cancer ovarian sau cancer renal.
În cadrul celei de-a doua investigaţii, Consiliul Concurenţei a constatat că, în aceeaşi perioadă 2017 – 2019, Roche a implementat o strategie pentru a împiedica vânzările de medicamente concurente, mai ieftine, care conţin substanţa activă erlotinib.
Din strategia Roche au făcut parte direcţionarea pacienţilor către propriului produs, mai scump, Tarceva, prin Cardul de pacient Roche şi Call Center-ul Roche, şi acoperirea diferenţei de preţ ce ar fi trebuit plătită de către pacienţi la achiziţia Tarceva, pentru ca aceştia să nu cumpere un alt medicament similar.
Consiliul Concurenţei consideră că bugetul alocat decontării Tarceva ar fi permis decontarea mai multor medicamente similare pentru pacienţi.
Potrivit estimărilor autorităţii, din bugetul Fondului National Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) au alocate suplimentar sume de peste 2 milioane lei pentru decontarea medicamentului produs de Roche, comparativ cu situaţia în care pacienţii ar fi optat pentru o varianta similară a aceluiaşi medicament.
“Companiile producătoare de inovative trebuie să se concentreze pe dezvoltarea şi introducerea pe piaţă a unor medicamente noi, mai eficiente, care să aducă îmbunătăţiri stărilor pacientilor, şi nu pe exploatarea medicamentelor ieşite de sub patent, pentru care există variante mai ieftine”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
Pentru această practică, Roche România a fost sancţionată cu 15,8 milioane lei (3,4 milioane euro).
Tarceva conţine substanţa activă erlotinib şi este utilizat în tratamentul cancerului pulmonar, respectiv în tratamentul cancerului pancreatic.
Autoritatea de concurenţă a atras atenţia de mai multe ori (în urma derulării unor analize pe piaţa farmaceutică) asupra faptului că gradul de penetrare al medicamentelor generice (mai ieftine) este redus faţă de celelalte state ale Uniunii Europene, deşi acestea sunt cu cel puţin 35% mai ieftine decât variantele lor inovative.
În cadrul investigaţiilor, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate, la sediul companiei, documentele ridicate fiind analizate în cadrul procedurii specifice.
Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilei practici anticoncurenţiale analizate.
