Pe 13 iunie marcăm Ziua internaţională dedicată Bolii ficatului gras, o afecţiune care, la nivel global, afectează din ce în ce mai multe persoane, atât adulţi, cât şi copii. Cu această ocazie în Parcul IOR din Capitală este organizată o campanie de conştientizare şi educaţie publică al cărei scop este de a creşte vizibilitatea şi de a accentua urgenţa tratării bolilor hepatice avansate.
”Boala ficatului gras (boala steatozică hetatică) afectează 1 din 3 adulţi şi 1 din 8 copii, la nivel mondial. Formele avansate ale acestei afecţiuni sunt steatohepatita (hepatita produsă de acumularea de grăsime în ficat) şi ciroza hepatică, cea care afectează 115 milioane de persoane în întreaga lume, iar estimările arată că numărul acestora va creşte la 357 de milioane până în 2030. Incidenţa bolii creşte cu 1% anual, în paralel cu creşterea incidenţei obezităţii şi diabetului zaharat. Cauza acestei afecţiuni este stilul de viaţă sedentar, cu exces de calorii, exces de dulciuri, de grăsimi saturate, de băuturi îndulcite care ne predispun la acumulare progresivă de ţesut gras”, declară doamna Prof. Univ. Dr. Liana Gheorghe, Sef de Secţie la Clinica de Gastroenterologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni.
Doamna Profesor Liana Gheorghe va fi prezentă la evenimentul din Parcul IOR.
Astfel, mâine, de Ziua Internaţională dedicată Bolii Ficatului gras, între orele 9.00-11.00, vor fi prezenţi medici, pacienţi, grupuri de suport în Parcul IOR pentru a promova exerciţiul fizic şi “alimentaţia verde” ca metode de combatere a bolii ficatului gras şi de restaurare a sănătăţii hepatice.
Evenimentul este organizat de Asociaţia Română pentru Afecţiuni Hepatice (Romanian Association for Liver Diseases) (RoALD) şi Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).
LOCAŢIE: Evenimentul are loc în Parcul IOR- pe la intrarea din dreptul Şcolii nr 195
CÂND: 13 iunie 2024, între orele 09.00- 11.00
Cum diagnosticăm această afecţiune?
Boala ficatului gras reprezintă o epidemie tăcută, majoritatea persoanelor afectate fiind asimptomatice sau prezentând manifestări vagi şi nespecifice (oboseală cronică, lipsă de energie, deficit de atenţie şi concentrare, disconfort abdominal), adeseori ignorate, până la apariţia semnelor şi simptomelor de ciroză hepatică. De aceea, această afecţiune continuă să fie sub-diagnosticată şi sub-raportată. Pentru identificarea precoce a acestei afecţiuni, efectuarea analizelor de rutină (enzimele hepatice, glicemia, colesterolul, trigliceridele) şi o ecografie abdominală, pot oferi indicii importante.
Boala ficatului gras poate afecta pe oricare dintre noi, inclusiv pe cei aparent „sănătoşi”! Principalii factori determinanţi sau asociaţi cu această afecţiune sunt obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială şi alte afecţiuni cardio-vasculare, dislipidemia (creşterea valorilor colesterolului sau/şi trigliceridelor). Toţi pacienţii cu acest profil metabolic trebuie investigaţi, riscul de a avea una din formele de boală steatozică hepatică fiind de peste 50-70%.
Cum poate fi prevenită sau tratată această afecţiune?
Prevenirea bolii ficatului gras se realizează prim asumarea unui stil de viaţă care promovează sănătatea ficatului şi care constă într-un regim alimentar normocaloric, fără excese alimentare, cu evitarea alimentelor procesate, o dietă bogată în proteine, provenind în special din vegetale şi produse lactate, cu reducerea grăsimilor şi zaharurilor. Pot fi urmate principiile dietei mediteraneene: conţinut crescut de legume, produse din făină integrală, ulei vegetal (ulei de măsline), peşte şi reducerea aportului de carne roşie, dulciuri şi băuturi îndulcite. Cafeaua are un efect protector asupra ficatului şi este recomandată, în timp ce consumul de alcool trebuie evitat sau limitat la sub 20-30g alcool absolut/zi (un pahar vin).
Toate aceste recomandări nutriţionale trebuie integrate în planul terapeutic global (care cuprinde protecţia hepatică, managementul riscului cardiovascular, echilibrului grăsimilor şi glicemiei), sunt individualizate pentru fiecare pacient şi trebuie discutate amănunţit cu medicul specialist gastroenterolog, endocrinolog sau diabetolog. Activitatea fizică regulată de intensitate medie trebuie introdusă în rutina zilnică (mers alert aprox. 10.000 paşi/zi, alergat, mers cu bicicleta, dans, exerciţii aerobice/de rezistenţă).
Boala ficatului gras poate fi gestionată optim doar printr-o colaborare strânsă între diverse specialităţi, începând cu medicina primară şi continuând cu specialistul gastroenterolog, diabetolog, endocrinolog, cardiolog etc., acoperind nevoile complexe de îngrijire medicală ale acestor pacienţi.
Mai multe informaţii şi cifre statistice le puteţi afla de la doamna Prof. Univ. Dr. Liana Gheorghe care va fi prezentă la eveniment.
