Spirometria este un test simplu care măsoară funcţia pulmonară şi poate depista BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică), a treia cauză de deces la nivel global. În contextul Zilei Mondiale a BPOC, Societatea Română de Pneumologie (SRP) atrage atenţia asupra importanţei esenţiale a diagnosticării din timp şi a metodelor de prevenţie.
Bolile respiratorii sunt adesea subdiagnosticate, deşi pot afecta semnificativ calitatea vieţii. Spirometria ajută la identificarea timpurie a problemelor respiratorii, înainte ca acestea să devină severe. Printr-un diagnostic corect, pacienţii pot beneficia de tratamente eficiente care îmbunătăţesc semnificativ viaţa de zi cu zi.
Spirometrii gratuite în cadrul campaniei „Află-ţi funcţia pulmonară!”
În weekendul 23 - 24 noiembrie, între orele 10:00 şi 22:00, în centrul comercial Sun Plaza Bucureşti şi Iulius Town Timişoara, oamenii îşi pot face spirometrii gratuite în cadrul Zilei Mondiale a BPOC. Evenimentul este dedicat măsurării funcţiei pulmonare şi subliniază importanţa acesteia nu doar pentru diagnosticarea BPOC, ci şi pentru monitorizarea sănătăţii plămânilor pe tot parcursul vieţii.
„Tema din 2024 pentru Ziua Mondială a BPOC, care este aniversată în fiecare an pe 20 noiembrie, este „Află-ţi funcţia pulmonară!” şi îşi propune să evidenţieze importanţa măsurării capacităţii pulmonare prin spirometrie. Din păcate, spirometria în România nu are reputaţia şi popularitatea electrocardiogramei. Se fac mult mai puţine spirometrii, desi este un instrument complet pentru evaluarea BPOC, care poate fi folosit pentru diagnostic şi monitorizarea unui pacient cu emfizem pulmonar sau bronşită cronică, dar şi a unui concetăţean care este fumător sau care are o expunere la factori poluanţi casnici, industriali sau profesionali. Este în acelaşi timp un marker pentru măsurarea sănătăţii plămânului de-a lungul vieţii.” spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
„Funcţia pulmonară nu este doar un indicator al sănătăţii plămânilor, ci şi al sănătăţii generale. Studiile arată că micile scăderi ale funcţiei pulmonare sunt asociate cu un risc crescut de boli cronice. Prin spirometrie, putem detecta din timp aceste modificări şi interveni prompt.” explică Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeş, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie în perioada 2020 – 2024.
Factorii care pot duce la probleme respiratorii sunt multipli. Acum ştim că există mulţi alţi factori care sensibilizează plămânul în afară de fumul de tutun (fumat activ şi pasiv), care pot induce sau agrava starea plămânului şi a bolii în sine. În special în sezonul rece suntem vulnerabili la expuneri precum poluarea aerului şi infecţiile respiratorii care pot împiedica creşterea plămânilor şi pot creşte riscul de a dezvolta boli pulmonare cronice mai târziu în viaţă.
„Despre BPOC se ştie la ora actuală că poate debuta şi evolua tăcut încă din copilărie şi chiar şi mici scăderi ale funcţiei pulmonare sunt asociate cu un risc crescut de deces. De aceea cred că orice oportunitate de testare a capacităţii pulmonare este binevenită şi oferta cu ocazia acestei zile a Societăţii Române de Pneumologie de efectuare de spirometrii gratuite trebuie folosită pentru a şti exact vârsta plămânului, organ care asigură oxigenerea tuturor componentelor angrenate în susţinerea vieţii din corpul uman. Începând de la momentul diagnosticului, tratamentul BPOC constă în spray -uri dar şi în indicaţii de creştere a apărării organismului toate în slujba încetinirii mersului bolii dar şi al ameliorării vieţii acestora sau a evitării evoluţiei letale a bolii.” completează Prof. Univ. Dr. Florin Mihălţan.
BPOC în cifre:
• 60% dintre pacienţii cu BPOC sunt spitalizaţi pentru o durată de cel puţin 5 zile, iar în cazurile severe, această perioadă depăşeşte 8 zile şi necesită adesea terapie intensivă. Un diagnostic precoce al BPOC prin spirometrie poate
reduce riscul de spitalizare cu 20-50% dacă tratamentul este iniţiat din timp.
• 74% dintre pacienţii cu BPOC sunt pensionari, adesea cu venituri reduse, ceea ce limitează accesul la tratamente. Compensarea medicamentelor pentru BPOC este de doar 50%, ceea ce duce la situaţii în care pacienţii nu îşi permit tratamentul.
• Exacerbările (crizele) severe ale BPOC reprezintă până la 75% din costurile de asistenţă medicală asociate bolii. Prin diagnostic şi tratament timpuriu, aceste costuri pot fi reduse cu peste 50% şi astfel contribuie indirect la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor.
• Mortalitatea din cauza BPOC scade cu aproximativ 25% în rândul pacienţilor diagnosticaţi devreme şi trataţi conform ghidurilor. Studiile arată că tratamentul iniţiat pe baza rezultatelor spirometriei poate prelungi viaţa pacienţilor cu până la 5 - 9 ani, în funcţie de severitatea bolii.
„Pacienţii cu BPOC necesită cel puţin o internare în spital pe an, iar ratele de mortalitate după internare sunt foarte ridicate, crescând cu 43% după 2 ani. Chiar şi o exacerbare moderată, care ar putea să fie gestionată fără spitalizare, este asociată cu o creştere a costurilor din sănătate. O singură exacerbare severă poate creşte cu 54% costurile medicale asociate BPOC, la 12 luni de la vizita de monitorizare. De aceea avem nevoie de strategii de sănătate şi acţiuni concrete de politică publică care să îmbunătăţească managementul bolii. BPOC introdusă în Strategia Naţională de Sănătate până în 2030 şi reprezintă o prioritate” spune Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, vicepreşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Primul pas în diagnosticarea BPOC este spirometria. Dar primul pas spre schimbare îl reprezintă informarea şi educaţia. De aceea vorbim despre BPOC şi despre prevenţie în fiecare an de Ziua Mondială a BPOC şi cu fiecare ocazie în speranţa ca pacienţii să pună sănătatea pe primul loc.
