Surplusul de kilograme la o vârstă fragedă are un impact major asupra dezvoltării copilului şi asupra speranţei de viaţă. Un studiu recent prezentat la Congresul European de Obezitate a arătat că un copil diagnosticat cu obezitate la vârsta de 4 ani ar putea avea o speranţă de viaţă redusă la doar 39 de ani. Mai mult, 60% dintre copiii supraponderali înainte de pubertate vor continua să se confrunte cu această problemă şi la vârsta adultă, ceea ce subliniază importanţa intervenţiei timpurii şi a educaţiei în privinţa unei alimentaţii sănătoase.
Smart Nutrition, una dintre puţinele clinici din România care oferă programe de nutriţie speciale pentru copii şi (pre)adolescenţi, a realizat o analiză internă cu privire la obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă al copiilor cu probleme de greutate. Analiza a fost realizată în perioada ianuarie - septembrie, pe un eşantion de 98 de pacienţi cu vârste între 3 şi 18 ani, dintre care 58% supraponderali sau obezi, 37% normoponderali, iar 5% subponderali.
Concluziile au reieşit în urma analizei jurnalelor alimentare ale copiilor cu ajutorul unui soft care conţine date amănunţite despre alimente. Conform acestora şi declaraţiilor părinţilor, doar 10% dintre copii consumă legume la fiecare masă, 30% la o masă din două, 40% doar ocazional, iar 20% le evită complet. În consecinţă, niciun copil nu îşi atinge necesarul zilnic de fibre, vitamine şi minerale esenţiale creşterii şi dezvoltării optime. Preparatele preferate sunt în special cele bogate în calorii, precum paste cu sos alb, brânzeturi, pizza, hamburgeri sau supe de pui cu tăiţei. Chiar şi atunci când includ legume în alimentaţie, majoritatea copiilor le preferă gătite sub formă de supe, ciorbe sau ghiveciuri, dar deseori acestea rămân în farfurie. Dacă ar alege totuşi o legumă, ar opta pentru cartof, care oferă însă mai mult carbohidraţi şi mai puţin vitamine. Pentru hidratare, mulţi copii aleg băuturile cu zahăr în loc de apă, adăugând astfel un surplus considerabil de zahăr în dieta lor zilnică. O mare parte dintre copii îşi iau masa în faţa ecranelor – fie televizor, tabletă sau telefon, obicei care poate influenţa atenţia la mâncare, ducând uneori la consum excesiv.
„Obezitatea nu este doar o problemă de aspect fizic, ci o boală cronică, cu care copilul, şi mai târziu adultul, ar putea lupta toată viaţa. Aceasta se asociază cu peste 200 de afecţiuni, printre care diabetul zaharat, prediabetul, colesterolul crescut, ficatul gras metabolic, problemele respiratorii şi deficitul de vitamina D. Sfatul meu pentru părinţii care au un copil ‘plinuţ’ este să nu aştepte ca acesta să slăbească pe măsură ce creşte. Părintele se poate adresa fie medicului de familie, pediatrului, endocrinologului, fie medicului specialist în nutriţie şi diabet pentru o consultaţie”, afirmă dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice la clinica Smart Nutrition, doctor în medicină, certificată SCOPE.
Majoritatea copiilor fac mişcare doar o dată sau de două ori pe săptămână de obicei în cadrul orelor de activitate fizică din timpul programului şcolar, ceea ce nu este suficient pentru a contrabalansa efectele unui stil de viaţă nesănătos. Deşi mulţi copii preşcolari şi de şcoală primară participă la antrenamente de fotbal, gimnastică sau înot, aceştia sunt recompensaţi cu alimente bogate în calorii, cum ar fi dulciurile, care depăşesc energia consumată. De asemenea, copiii care ies în parc tind să petreacă mai mult timp pe bancă decât făcând mişcare. Elevii de gimnaziu, prinşi cu pregătirile suplimentare la diverse materii, nu mai găsesc timp pentru activitate fizică. La liceu, mulţi adolescenţi frecventează sălile de fitness, însă primesc sfaturi de nutriţie nepotrivite de la antrenori, care nu au expertiza unui medic nutriţionist.
Pe lângă complicaţiile asupra sănătăţii, supraponderalitatea are şi un impact major asupra stării psihice. „Copiii supraponderali se confruntă cu multiple dificultăţi care le pot afecta formarea identităţii, încrederea în sine şi relaţiile sociale. Aceştia pot dezvolta probleme de comportament, precum impulsivitate, agresivitate, sau adicţii ca reacţie la stresul emoţional şi presiunea socială. De asemenea, stigmatizarea asociată cu greutatea creşte riscul de anxietate şi depresie, care pot evolua în frică de a participa la activităţi sociale sau şcolare de teama criticilor sau a ridiculizării”, afirmă Anca Nicoiu-Şuteu, psihoterapeut la clinica Smart Nutrition.
În toate cazurile, lucrul cu familia este extrem de important, fiind primul pas pentru construirea unui stil de viaţă sănătos şi schimbarea obiceiurilor alimentare. „Abordarea Smart Nutrition în nutriţia pediatrică constă în dezvoltarea unor programe personalizate, adaptate vârstei copilului şi afecţiunilor asociate. Pentru copiii mici, lucrăm preponderent cu părinţii pentru a construi împreună un stil de viaţă sănătos pentru întreaga familie, în timp ce copiii primesc lecţii de nutriţie pe înţelesul lor. În cazul (pre)adolescenţilor, colaborăm atât cu copilul, cât şi cu familia, oferind suport printr-o echipă multidisciplinară formată din medic specialist în nutriţie şi diabet, endocrinolog, psihoterapeut şi medic psihiatru cu experienţă în tulburările alimentare. Aceasta abordare ne permite să tratăm atât cazurile uşoare, cât şi pe cele complexe, chiar şi la pacienţii cu vârste foarte mici”, declară Andreea Vasile, directorul clinicii Smart Nutrition.
Despre clinica Smart Nutrition
Clinica Smart Nutrition, situată în Bucureşti (Calea Floreasca nr. 169), oferă servicii personalizate de nutriţie, adaptate în funcţie de obiectivele pacientului, istoricul medical, stilul de viaţă şi preferinţele alimentare. Programele clinicii sunt destinate celor care doresc să slăbească, femeilor însărcinate, familiilor care au nevoie de consiliere pentru alimentaţia copiilor şi pacienţilor cu boli cronice care necesită nutriţie terapeutică. Calitatea serviciilor este garantată de dotările de ultimă generaţie şi expertiza medicilor, care deţin titluri de Doctor în Medicină, certificări internaţionale oferite de Federaţia Mondială a Obezităţii, precum şi de numeroasele lucrări ştiinţifice publicate.
