În România sunt diagnosticaţi aproximativ 500 de pacienţi cu hipertensiune arterială pulmonară. Totuşi, numărul este mai mare, însă din cauza simptomelor comune cu alte afecţiuni, mulţi pacienţi nu sunt diagnosticaţi sau diagnosticaţi greşit. Recomandarea pentru persoanele tinere, de la 25 la 40 de ani este ca în cazul în care prezintă dificultăţi în respiraţie, oboseală, durere în piept, ar trebui să se gândească că poate fi şi hipertensiune arterial pulmonară şi să meargă la medic.
De Ziua Internaţională a Hipertensiunii Arteriale Pulmonare, Asociaţia Pacienţilor Hipertensivi Pulmonari şi COPAC atrag atenţia că pentru pacienţii nediagnosticaţi şi netrataţi, speranţa de viaţă este de 2.5 ani, în vreme ce un diagnostic timpuriu creşte speranţa de viaţă şi calitatea vieţii acestor pacienţi.
,,Aveam 39 de ani când am primit acest diagnostic la care nu mă aşteptam absolut deloc. Nu înţelegeam foarte bine dacă am probleme cu inima sau cu plămânii. Uitându-mă în urmă, realizez cât am fost de norocos că am fost diagnosticat la timp şi am o viaţă normală. Susţin cu tărie că toţi pacienţii, care prezintă simptomele amintite trebuie să meargă la medic. Noi, ca asociaţie susţinem şi pacienţii nou-diagnosticaţi, dar şi persoanele care au doar suspiciuni şi îi rugăm să ne adreseze orice întrebări”, a declarat Bogdan Burduja, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Hipertensivi Pulmonari.
În fiecare an, în ziua de 5 mai, asociaţiile de pacienţi cu hipertensiune pulmonară din întreaga lume sărbătoresc Ziua Internaţională a Hipertensiunii Arteriale pentru a creşte gradul de informare al populaţiei despre această boală frecvent sub diagnosticată sau diagnosticată greşit şi pentru a atrage atenţia şi a sărbători viaţa persoanelor care trăiesc cu HTP. Această boală afectează atât inima, cât şi plămânii. Ziua Internaţională HTP atrage atenţia asupra importanţei îmbunătăţirii calităţii vieţii şi creşterii speranţei de viaţă pentru mai mult de 25 de milioane de persoane care trăiesc cu hipertensiune pulmonară în întreaga lume.Ziua de 5 mai a fost aleasă ca Ziua Internaţională HTP pentru că este aniversarea primului copil care a murit de hipertensiune pulmonară în Spania în urmă cu mai mult de 30 de ani. În SUA şi Canada durează între 2 şi 3 ani pentru a primi un diagnostic corect pentru pacienţii cu hipertensiune arterială pulmonară. În momentul diagnosticului, deja 75% dintre pacienţi sunt într-un stadiu avansat al bolii.
În România, există un program national al Ministerului Sănătăţii pentru pacienţii cu hipertensiune arterială pulmonară, ce a fost înfiinţat în 2008. Pacienţii sunt trataţi în următoarele centre: Bucureşti – Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, Institutul de Urgenţe în Boli Cardiovasculare ”CC Iliescu”, Iaşi – Spitalul Clinic de Pneumologie, Timişoara – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase ”Victor Babeş”, Spitalul Clinic pentru Copii ”Victor Ţurcanu”, Cluj – Institutul Inimii, Târgu Mureş – Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant.
Ce este hipertensiunea pulmonară?
Hipertensiunea pulmonară este presiunea sângelui în plămâni. Este diferită de presiunea sângelui pe care medicul o măsoară. Când o persoană are HTP, arterele din plămâni se deteriorează, se îngustează, punând presiune pe partea dreaptă a inimii, lucrând în plus pentru a impinge sângele. Dacă rămâne netratată, HTP poate duce la insuficienţă cardiacă şi chiar moarte.
Care sunt simptomele HTP?
Persoanele cu HTP pot experimenta simptome cum sunt dificultăţi de respiraţie, ameţeli şi oboseala. Pentru că aceste simptome sunt comune şi altor boli mai puţin ameninţătoare, pacienţii pot petrece ani întregi fără a fi diagnosticaţi sau diagnosticaţi greşit cu alte boli, ca astmul de exemplu.
Cu un diagnostic timpuriu şi tratament potrivit, calitatea vieţii pacienţilor cu hipertensiune pulmonară se poate îmbunătăţi semnificativ. Persoanele care cred că pot avea HTP trebuie să meargă la un medic specializat în această afecţiune. Alte simptome include durerea în piept, oboseala, transpiraţii ale braţelor, picioarelor, gleznelor sau abdomenului sau o tuse uscată.
Cine poate avea HTP?
Există anumiţi factori de risc care creşte riscul, însă, în general oricine poate dezvolta HTP. Afectează în egală măsură copiii şi adulţii. Hipertensiunea pulmonară poate exista independent sau în asociere cu alte boli cum sunt sclerodermia, lupus, boli cardiovasculare, HIV sau alte boli de plămâni.
