Unul dintre cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătăţii umane este influenţa acestora asupra alergiilor. În condiţiile în care 1 din 4 adulţi din România suferă de o formă de alergie, iar 1 din 3 copii suferă de rinită alergică, conform datelor SRAIC, medicii de specialitate cred că bolile cu componentă alergică se vor agrava ca urmare a schimbărilor climatice, mai ales că aceste schimbări afectează şi speciile de plante care provoacă alergii.
Ambasada Danemarcei în România a găzduit un evenimentul cu tema „Provocările viitoare pentru sănătatea publică în contextul schimbărilor climatice şi al poluării”, facilitand un cadru deschis de discutii între reprezentanţi ai autorităţilor, organizaţiilor neguvernamentale precum şi specialişti din domeniile alergologie, dermatologie, medicină de familie, ORL şi pneumologie, implicaţi în tratarea pacienţilor cu componentă alergică afectaţi de schimbările climatatice şi poluare.
Evenimentul a oferit participanţilor oportunitatea de a discuta posibile strategii şi măsuri necesare pentru a face faţă provocărilor în creştere asociate sănătăţii publice, prin:
- Creşterea conştientizării în rândul pacienţilor şi a cadrelor medicale cu privire la incidenţa tot mai mare a afecţiunilor alergice
- Educarea pacienţilor cu privire la impactul poluării şi al schimbărilor climatice asupra sănătăţii lor, precum şi măsurile de prevenţie şi tratament disponibile în rinite alergice şi alte forme de alergii
- Colaborarea strânsă dintre specialităţi pentru a susţine pacientul de la debutul simptomelor alergice la patologiile cronice, precum astmul şi rinită alergică, dar şi al altor manifestări cu potenţial cronic
Raport alarmant – mai mult polen în atmosferă pentru o perioadă mai lungă
Un raport realizat de Prof. Dr. Viorel Ancuceanu, profesor de Botanică farmaceutică şi Biologie Celulară la UMG „Carol Davila” arată că schimbările climatice accelerează creşterea cantităţii de polen din atmosferă cu 25% şi extind durata de viaţă a plantelor alergene cu 17%. Aceste efecte amplifică riscurile pentru sănătatea publică, mai ales în contextul creşterii expunerii la alergeni, în special în Europa. Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, impactul asupra sănătăţii umane devine din ce în ce mai vizibil, în special prin agravarea alergiilor şi a afecţiunilor respiratorii. Raportul a fost prezentat în cadrul evenimentului găzduit de Ambasada Danemarcei în România.
Polenul, un inamic nevăzut, exacerbat de schimbările climatice
Conform studiului, nivelurile ridicate de CO₂ au determinat o creştere semnificativă a producţiei de flori şi, implicit, a polenului. Mai mult, nivelul alergenului asociat cu polenul de ambrozie a crescut de 1,8 ori în comparaţie cu perioadele preindustriale.
O simulare realizată pentru perioada 2041-2060 (foto hartă) arată că în contextul accentuării schimbărilor climatice cea mai mare parte a populaţiei Europei va suferi de o formă mai uşoară sau mai gravă de alergie la plante, cu precădere în Europa de Est.
Alergiile – o provocare tot mai mare în Europa
„Accelerarea urbanizării, creşterea poluării şi schimbarea stilului de viaţă au transformat mediul înconjurător într-unul mult diferit de cel al generaţiilor precedente. Aceste schimbări afectează bunăstarea noastră, iar una dintre consecinţele critice este creşterea sensibilizării la alergii şi boli respiratorii,” afirmă Excelenţa Sa, Uffe A. Balslev, ambasadorul Danemarcei în România. „Răspândirea polenului, în special a ambroziei, devine o provocare majoră de sănătate publică în România.”, mai precizează acesta.
Schimbările climatice şi răspândirea ambroziei – un pericol în creştere
Ambrozia este una dintre cele mai agresive specii alergenice, producând anual până la 65.000 de seminţe per plantă şi până la 1 miliard de boabe de polen, mai bine de 50% din această cantitate fiind în Europa. „Toate aceste modificări ale florei, de la creşterea volumului de alergeni până la extinderea sezonului de alergii, duc la o sensibilizare crescută a populaţiei. Schimbările genetice care apar în contextul expunerii la polen favorizează dezvoltarea astmului şi a afecţiunilor alergice. Creşterea temperaturilor se asociază în cazul ambroziei cu un sezon de polen de ambrozie mai extins, iar asta va avea un ecou clinic în rândul populaţiei. Cel mai probabil vom asista la creşterea numărului de alergii care deja sunt multe, dar vor fi şi mai multe.”, explică Prof. Dr. Viorel Ancuceanu, profesor la UMF „Carol Davila”.
Sistemele de sănătate, sub presiune
„Creşterea temperaturilor se asociază cu un sezon de polen de ambrozie mai lung, iar asta va avea un impact direct asupra sănătăţii publice,” avertizează Prof. Dr. Dragoş Bumbăcea, medic specialist pneumolog, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias. „Poluarea aerului contribuie la agravarea afecţiunilor respiratorii şi la suprasolicitarea serviciilor medicale de urgenţă.”, adaugă acesta.
În ultimii ani, România a înregistrat o explozie a cazurilor de alergii, majoritatea fiind tratate doar cu produse care amelioreaza simptomele, fara a exista abordare coerentă şi procedurată pentru a afla cauza de baza a bolii „Aceasta este o problemă serioasă de sănătate publică, deoarece persoanele afectate au un randament scăzut în societate. Imunoterapia este o soluţie promiţătoare pentru viitor, deoarece tratează cauzele afecţiunilor alergice,” explică Tiberius Brădăţean, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Necesitatea accesului tuturor pacientilor la diagnosticare rapida.
„În România, analizele de biomarkeri sunt compensate, însă doar prin spitalizare de zi, ceea ce limitează accesul pacienţilor la aceste tratamente moderne.” subliniază Prof. Dr. Carmen Panaitescu, preşedintele Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică.
În prezent, accesul pacienţilor la diagnostic timpuriu şi tratament este îngreunat de faptul că nu există o abordare multidisciplinară, ci pacientul este nevoit să meargă, pe rând, la fiecare specialist în parte.
Radu Gănescu – preşedinte Asociaţia COPAC
„Eu ca pacient trebuie să alerg de la un medic la altul. Cam asta e realitatea. Deocamdată accesul pacientului la un circuit bine stabilit nu este facil. Avem puţini specialişti alergologi. Cum ajung eu la un medic care să îmi pună un diagnostic timpuriu? Cum îmi iau tratamentul? Vorbim de un tratament de lungă durată şi pacientul spune la un moment dat: M-am săturat! Nu mai vreau să iau tratamentul, mai fac o pauză! Şi de aici încep complicaţiile efectele adverse.”
În plus, pacienţii îşi pot agrava suferinţa dacă apelează la automedicaţie, iar datele OMS arată că 62% dintre români iau medicamente fără să se consulte în prealabil cu un medic. De aceea, amână şi un consult de specialitate.
Dr. Daciana Toma – Vicepreşedinte Societatea Română de Medicină de Familie
„În momentul în care un pacient este deja diagnosticat nu mai e greu. Greu este când nu a fost diagnosticat din copilărie, ci la vârsta adultă. Pentru că ei când vin la noi ne spun că au luat deja nişte picături, ceva de tuse... Merg pe automedicaţie. Primul pas – se duc mai întâi în farmacie. Dacă nu se rezolă cu farmacia vin la medicul de familie. Şi deabia de aici încolo ajung la un specialist.”
Prof. Dr. Roxana Bumbăcea Past – Preşedintele Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIc)
„Viitorul nu sună foarte bine. Sunt mulţi pacienţi, sunt severi şi trebuie să înţelegem ce se va întâmpla cu aceste afecţiuni. Este nevoie de Centre de Excelenţă pentru că unii pacienţi au nevoie de proceduri speciale care necesită ştiinţă mai multă. Este un model similar celor care funcţionează în Europa”.
Aproximativ 80% dintre pacienţii care folosesc un tratament medicamentos împotriva alergiilor şi simt că au controlul asupra propriilor simptome nu controlează evoluţia bolii către astm alergic.
