Rata mortalităţii prin accident vascular cerebral în România, dublă faţă de media europeană

Rata mortalităţii prin accident vascular cerebral în România, dublă faţă de media europeană

Pentru a accelera prioritizarea îngrijirii pacienţilor cu accident vascular cerebral, specialiştii Philips, lider mondial în domeniul tehnologiei medicale, şi-au unit forţele cu Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (World Stroke Organization). Acest parteneriat strategic are scopul de a aborda lacunele semnificative în îngrijirea pacienţilor cu accident vascular cerebral, care contribuie la ratele ridicate de mortalitate şi dizabilitate din întreaga lume.

„Accidentul vascular cerebral (AVC) este una dintre principalele cauze de invaliditate şi a doua cauză de deces la nivel global, dar primeşte mult mai puţină atenţie şi finanţare în comparaţie cu boli precum cancerul. În fiecare an, peste 13 milioane de persoane suferă un accident vascular cerebral, iar 6,6 milioane dintre aceşti pacienţi nu supravieţuiesc. În plus, 1 din 4 persoane cu vârsta de peste 25 de ani va suferi un accident vascular cerebral în timpul vieţii. Aceste cifre evidenţiază nevoia urgentă de a îmbunătăţi îngrijirea accidentelor vasculare cerebrale”, a declarat recent Véronique Tordoff, lider european al departamentului de Terapie Ghidată prin Imagistică la Philips.

România: O nevoie critică de îmbunătăţire a îngrijirii accidentului vascular cerebral

Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii, România are cea mai mare rată de mortalitate prin accident vascular cerebral din Europa (21,64%), iar la nivel naţional, aceasta este a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare. Prevalenţa accidentului vascular cerebral în România este de 0,1% pentru cei cu vârsta sub 40 de ani, 1,8% pentru cei cu vârsta cuprinsă între 40 şi 55 de ani, 4,3% pentru cei cu vârsta cuprinsă între 55 şi 70 de ani şi 13,9% pentru cei cu vârsta peste 70 de ani. Anual, în România, 55.000 de persoane suferă un accident vascular cerebral ischemic, 7.500 un accident vascular cerebral hemoragic şi 1.500 o hemoragie subarahnoidiană, dar alternativele moderne de tratament sunt oferite la o rată foarte scăzută în comparaţie cu UE.

Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral a stabilit ca obiective o rată de tratament de 15% prin tromboliză şi de 5% prin tratament endovascular. În prezent, în România, mai puţin de 1% (0,24%) dintre pacienţii cu accident vascular cerebral ischemic acut beneficiază de tratament intervenţional endovascular. Ţintele europene sunt de cel puţin 5%, iar ţări dezvoltate precum Germania şi Olanda reuşesc să ofere tratament endovascular la peste 10% din pacienţii cu AVC ischemic acut. Tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral ischemic acut este principala metodă de reducere a dizabilităţii asociate cu accidentul vascular cerebral, necesitând ca aproximativ 2,5-3 pacienţi să fie trataţi pentru ca unul să se întoarcă în societate ca independent din punct de vedere funcţional.

Mai mult, dezvoltarea reţelelor de îngrijire a urgenţelor medicale, inclusiv a sindromului coronariar acut, a accidentului vascular cerebral şi a politraumatismelor, este un obiectiv asumat de Ministerul Sănătăţii prin Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, iar pentru a scădea numărul de decese şi a creşte numărul de supravieţuitori este nevoie urgentă de îmbunătăţirea îngrijirii accidentelor vasculare cerebrale.

„România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare, cu un control insuficient al factorilor de risc şi disparităţi în ceea ce priveşte disponibilitatea asistenţei cardiovasculare”, a spus Tordoff.
O boală vindecabilă, dar insuficient finanţată

Dacă este tratat prompt, efectele unui accident vascular cerebral pot fi inversate prin proceduri minim invazive de trombectomie sau prin administrarea intravenoasă de medicamente pentru dizolvarea cheagurilor. Cu toate acestea, rapiditatea este esenţială, iar lacunele actuale în materie de comunicare, informare şi acces la expertiza în domeniul accidentelor vasculare cerebrale duc la pierderea de timp preţios.

„Cheia pentru reducerea riscului de deces sau de invaliditate în urma unui accident vascular cerebral este tratarea pacienţilor cât mai rapid posibil. Cu toate acestea, multe ţări, inclusiv România, nu dispun de infrastructura de înaltă calitate pentru AVC pentru a sprijini accesul pe scară largă la terapia endovasculară (EVT). În România, disparităţile în ceea ce priveşte îngrijirea accidentului vascular cerebral sunt deosebit de evidente, cu lacune semnificative în ceea ce priveşte infrastructura şi resursele”, a subliniat liderul european al departamentului de Terapie Ghidată prin Imagistică la Philips.

Planul de sănătate

La nivel mondial, povara economică a accidentului vascular cerebral este uluitoare.
În 2017, costul global al accidentului vascular cerebral a fost de 912 miliarde de dolari, incluzând atât costurile directe, cât şi pierderile de venit, iar această cifră se preconizează că va creşte la 1590 de miliarde de dolari până în 2050.

În ciuda acestor costuri, doar 3% dintre ţări au alocat fonduri pentru a aborda accidentul vascular cerebral ca parte a planului lor de sănătate în 2020.

„Alocarea de resurse financiare pentru îngrijirea accidentelor vasculare cerebrale nu este doar un cost, ci o investiţie. Studiile au arătat că o creştere a ratelor de tratare a accidentelor vasculare cerebrale poate duce la beneficii economice nete semnificative. De exemplu, în Germania, creşterea ratei de tratament de la 5% la 20% ar duce la un efect economic net pozitiv de 81 de milioane de euro. Acesta este un considerent crucial pentru ţări precum România, unde impactul economic şi social al accidentului vascular cerebral este uriaş”, a declarat Véronique Tordoff.

Disparităţi în îngrijirea accidentului vascular cerebral

Disparităţile în ceea ce priveşte accesul la îngrijirea accidentului vascular cerebral sunt evidente atât în ţările cu venituri mici şi mijlocii, cât şi în cele cu venituri ridicate. În Regatul Unit, şansele de a beneficia de trombectomie variază drastic, de la aproximativ 10% în Londra la 0-3% în zonele rurale.

În România, aceste disparităţi sunt şi mai pronunţate, existând diferenţe semnificative în ceea ce priveşte accesul la îngrijire între zonele urbane şi cele rurale.

„Trebuie să ne asigurăm că fiecare pacient cu accident vascular cerebral, indiferent de locul în care locuieşte, are acces la cea mai bună îngrijire posibilă. Acest lucru este deosebit de important în România, unde îmbunătăţirea accesului la îngrijiri pentru AVC poate salva mii de vieţi şi poate reduce povara asupra familiilor şi a sistemului de sănătate”, a declarat Tordoff.

O temă pentru agenda de sănătate publică a României

Dezvoltarea resurselor umane şi a capacităţilor pentru tratamentul accidentului vascular cerebral acut reprezintă o prioritate pentru sistemul de sănătate publică din România şi va avea un efect economic important pe termen mediu şi lung asupra bugetelor consolidate ale Ministerelor Finanţelor, Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale prin reducerea costurilor indirecte rezultate din dizabilităţile asociate accidentului vascular cerebral. Având în vedere Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, există o prioritate strategică de a dezvolta reţele teritoriale de îngrijire a urgenţelor medicale, inclusiv a sindroamelor coronariene acute, a accidentelor vasculare cerebrale, a politraumatismelor, care să fie funcţionale şi să ofere intervenţii/servicii cu impact pozitiv asupra îmbunătăţirii rezultatelor în sănătate.

Mai mult, dezvoltarea reţelelor de îngrijire a urgenţelor medicale, inclusiv a sindromului coronariar acut, a accidentului vascular cerebral, a politraumatismelor, este o ţintă asumată de Ministerul Sănătăţii prin Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030.

Philips şi Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral s-au angajat, de asemenea, să îmbunătăţească îngrijirea accidentelor vasculare cerebrale prin diverse iniţiative. Printre acestea se numără lansarea unui document comun de politică privind accidentul vascular cerebral în cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii şi publicarea documentului de poziţie al Philips, „Shaping the Future of Stroke Care”, care prezintă peisajul actual al îngrijirii accidentelor vasculare cerebrale şi rolul pe care produsele Philips îl pot juca în avansarea acestuia.

„Parteneriatul nostru cu Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral este un pas crucial în abordarea lacunelor în îngrijirea accidentelor vasculare cerebrale şi în îmbunătăţirea rezultatelor pentru milioane de pacienţi din întreaga lume. Ne-am angajat să facem din îngrijirea accidentelor vasculare cerebrale o prioritate pe agenda globală de sănătate şi să ne asigurăm că toţi pacienţii, în special în zonele cu nevoi ridicate, cum ar fi România, au acces la tratamentul eficient şi în timp util de care au nevoie”, a concluzionat Veronique Tordoff.

viewscnt