România are nevoie de un Plan Naţional de Control al Cancerului Pulmonar ca element de bază într-o abordare integrată, intersectorială la nivelul politicilor publice, care să crească rata de supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor.
Aceasta este una dintre principalele concluzii pentru România, anunţate astăzi de Centrul pentru Inovaţie în Medicină (InoMed) şi MSD România, în urma studiului realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU)“BREATHING IN A NEW ERA:o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”. Studiul a analizat politicile şi programele pe această temă în 11 ţări europene şi a identificat nevoia majoră de politici integrate pentru a îmbunătăţi nivelul de prioritizare privind cancerul pulmonar: educaţie pentru sănătate, prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi îngrijire, toate acestea la un standard european.
Dintre ţările analizate, România este singura care nu are un plan naţional funcţional de cancer. De asemenea, România are nevoie să includă în ghidurile clinice pentru cancerul pulmonar proceduri de prioritizare a pacienţilor suspecţi de cancer pulmonar, de trimitere în regim de urgenţă către un consult de specialitate şi de testele necesare în vederea obţinerii unui diagnostic. Este nevoie, de asemenea, de un sistem de îndrumare către îngrijire secundară, terţiară şi/sau paliativă, odată ce diagnosticul a fost obţinut.
“Cancerul pulmonar a beneficiat în ultimii ani, atât de pe urma dezvoltării modalităţilor de diagnostic de precizie prin determinarea biomarkerilor, cât şi ca urmare a aprobării unui număr impresionant de terapii ţintite şi imunoterapii, pentru formele avansate ale bolii. Ca medic oncolog, mă bucur pentru că le pot oferi pacienţilor mei din ce în ce mai multe variante de tratament care îi ajută să rămână în viaţă o perioadă mult mai lungă, dar şi să aibă o calitate a vieţii mai bună. În acelaşi timp, sunt preocupat ca de aceste inovaţii şi de cele pe care le aşteptăm în anii următori să beneficieze toţi pacienţii, cât mai repede. De aceea, susţin ideea prioritizării cancerului pulmonar prin crearea unui plan naţional care să abordeze această boală pe toate palierele, de la prevenţie şi screening la diagnostic şi tratament”, a afirmat conf. dr. Şerban Negru, oncolog, vicepreşedinte alSocietăţii Naţionale de Oncologie Medicală din România.
“Cancerul pulmonar – principala cauză de deces în rândul bolnavilor de cancer la nivel european şi la nivel global – continuă să provoace o suferinţă imensă în rândul pacienţilor şi a celor dragi care sunt afectaţi de această afecţiune”, a spus Dr. Mary Bussell, Associate - Health Policy and Clinical Evidence, Economist Intelligence Unit. “România se numără printre cele 11 ţări analizate în cadrul acestui studiu, care şi-a propus să evalueze nevoile neacoperite, în prezent, la nivel european şi să identifice soluţii concrete, acţionabile, prin care sistemele de sănătate pot controla mai bine cancerul pulmonar şi, în ultimă instanţă, pot îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor. Gradul de conştientizare privind povara cancerului pulmonar este în creştere la nivel de autorităţi naţionale, Planul Naţional de Control al Cancerului revenind pe lista de priorităţi. Un astfel de plan este de importanţă vitală pentru a asigura o abordare integrată a serviciilor medicale oncologice pentru toţi pacienţii”, a adăugat aceasta.
“Este nevoie şi de un plan de acţiuni concrete pentru controlul cancerul pulmonar, afecţiunea cu cea mai ridicată rată de mortalitate prin cancer, în special în România, care are cea mai scăzută rată de supravieţuire la cinci ani. Studiul reconfirmă necesitatea implementării măsurilor expuse de FABC în Manifestul pentru Prioritizarea Cancerului Pulmonar, obiectivul fiind dublarea supravieţuirii până în 2025. Şiarată pas cu pas ce trebuie făcut pentru a ne atinge obiectivul. Totodată, subliniază contribuţia pe care asociaţiile de pacienţi o pot avea în elaborarea politicilor de sănătate”, a spus Cezar Irimia, Preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
În cadrul studiuluiau fost identificate cinci arii critice care contribuie la creşterea supravieţuirii şi îmbunătăţesc calitatea vieţii pacienţilor cu cancer pulmonar, printre care se numără:
- Planificarea strategică: Planul Naţional de Control al Cancerului reprezintă piatra de temelie a acţiunii integrate şi intersectoriale. Din cele 11 ţări analizate, România este singura care nu are un plan naţional de cancer funcţional. Una din principalele probleme identificate este faptul că majoritatea ţărilor nu au specificat în planurile lor şi sursele de finanţare aferente. O astfel de omisiune reprezintă un risc pentru implementarea acestor planuri, în special în perioadele de austeritate.
- Depistarea timpurie: Ghidurile clinice pentru cancer pulmonar la nivel naţional ar trebui să includă un sistem clar de îndrumare către un consult de specialitate, intervale de timp şi indicatori de calitate. În cele mai multe ţări analizate, ghidurile nu includeau detalii cu privire la programele de screening, posibilităţile de a accelera obţinerea unui diagnostic şi sistemul de îndrumare către îngrijire secundară, terţiară şi/sau paliativă. Screeningul pulmonar este un subiect menţionat în ghidurile clinice a şase ţări - Finlanda, Olanda, Norvegia, Polonia, România şi Suedia– daracest lucru nu înseamnă că ţarile respective au programe naţionale de screening. Situaţie similară este şi în România.
- Implicarea pacienţilor: Organizaţiile de pacienţi ar trebui să fie implicaţe activ în procesul de decizie. În timp ce fiecare dintre ţările analizate discută posibilităţile de diagnostic şi tratament în cadrul ghidurilor clinice, doar şapte au avut un proces de decizie în care organizaţia de pacienţi este parte inclusă.Şapte dintre ţări nu au inclus organizaţiile de pacienţi în dezvoltarea ghidurilor clinice, iar şase ţări nu au inclus organizaţiile de pacienţi în procesul de evaluare a tehnologiilormedicale (HTA).
- Acces la inovaţie: Prin intrarea în practica clinică a terapiilor ţintite şi a imunoterapiei, testarea biomarkerilor a devenit tot mai importantă. Testele histologice şi terapiile inovatoare ar trebui să fie accesibile tuturor pacienţilor cu cancer. În timp ce testarea biomarkerilor a fost inclusă în ghidurile clinice în toate ţărileanalizate, doar şase dintre acestea asigură compensarea pentru cei mai comuni biomarkeri pentru cancerul pulmonar: kinaza limfomului anaplastic (ALK), receptorul factorului de creştere epidermal (EGFR), ROS proto-oncogen 1, receptor tirozin kinază (ROS1) şi ligandul PD-L1.
- Reducerea stigmei: În plus făţă de eforturile anti-fumat, ar trebui implementate programe de conştientizare pentru combaterea gândirii fataliste şi atitudinilor negative, reducând astfel stigma asociată cancerului pulmonar. Doar şase din ţările analizate au inclus servicii de suport psihologic în ghidurile clinice pentru cancer pulmonar. Este încurajator faptul că unele ţări au evaluat modul în care pot fi reduse stigma şi barierele asociate acesteia în îngrijirea cancerului.
“Anunţatul Plan European de Lupta împotriva Cancerului şi Misiunea de cercetare asupra cancerului promit să faca din cancer cea mai importantă temă medicală pentru Comisia Europeană, în anii următori. Pentru a maximiza acest moment în beneficiul pacienţilor români, va trebui să avem, în România, o abordare curajoasă, inovatoare şi proactiva. În acest cotext, Raportul The Economist Intelligence Unit realizează o fotografie de moment asupra situaţiei cancerului pulmonar din România şi din regiune, de la care se poate porni construcţia unui model pilot de adresare a acestei maladii la nivelul sistemului de sănătate din România, ţinând cont de contextul european menţionat”, a spus Marius Geantă, Preşedinte InoMed.
“Acest instrument de politici publice ne arată ce putem face pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor cu cancer pulmonar+ şi subliniează nevoia stringentă de cooperare între toţi actorii din sistemul de sănătate”, a spus Nicolas Renard, Managing Director MSD Romania. “Avem acum o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte consolidarea politicilor de control al cancerului pulmonar în România şi ne luăm angajamentul să contribuim, în parteneriat cu factorii de decizie, la valorificarea acestor recomandări, pentru optimizarea traseululuişi ameliorarea experienţei pacientului cu cancer pulmonar, de la diagnostic la adaptarea la viaţa cu cancer”, a adaugat acesta.
Despre Studiu
Studiul a analizat 17 indicatori de performanţăîn 11 ţări – Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Indicatorii au fost împărţiţi în cinci domenii legate de nivelul de conştientizare, prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi îngrijire. Fiecare ţară a primit un scor pentru toţi cei 17 indicatori. Odată ce s-a stabilit un scor preliminar pentru fiecare ţară, s-au organizat workshop-uri la nivel naţional cu participarea experţilor externi şi locali pentru a discuta scorul şi au dezvoltat recomandări de îmbunătăţire a programelor şi politicilor publice. Rezultatele preliminare ale studiului au fost prezentate la Forumul European pentru Cancer din Bruxelles din 2018. Un număr de 16 ţări sunt analizate în plus, iar raportul final pentru faza a doua este aşteptat în februarie 2020. Studiul The Economist Intelligence Unit este susţinut de MSD. Deciziile editoriale sunt responsabilitatea The Economist Intelligence Unit.
