Asociaţia Moaşelor Independente, alături de peste 50 de organizaţii ale societăţii civile membre ale Reţelei pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei Împotriva Femeilor (Reţeaua VIF), Coaliţiei pentru Egalitate de Gen şi Romanian Women’s Lobby, solicită ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, să publice urgent ghidurile şi apelurile de proiecte pentru componenta FSE+ a Programului Sănătate şi arată că deja a fost depăşită jumătatea exerciţiului financiar 2021 - 2027, perioadă în care aceste proiecte trebuie implementate în beneficiul categoriilor vulnerabile de populaţie, iar întârzierea lor aduce prejudicii tuturor celorlalte reforme şi activităţi prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi sănătăţii femeilor şi copiilor.
În solicitarea transmisă ministrului, organizaţiile societăţii civile susţin că, de peste 2 ani, asigură
din resurse proprii nevoile de produse contraceptive, de protecţie şi de materiale informative pentru toate cabinetele de planificare familială din ţară, inclusiv pentru maternităţi şi cabinete de obstetrică-ginecologie, cât şi furnizarea de către moaşe a serviciilor de educaţie prenatală pentru părinţi şi educaţie reproductivă pentru adolescenţi, tineri şi femei provenind în special din categoriile vulnerabile, inclusiv refugiaţi.
„Serviciile de sănătate reproductivă, inclusiv cele de planificare familială, sunt din ce în ce mai
inaccesibile pentru populaţie, mai ales pentru categoriile vulnerabile: 70% dintre femeile din România nu au folosit nicio metodă contraceptivă în ultimii 10 ani. Toate femeile, indiferent de
zona în care locuiesc, indiferent de etnie sau de orientarea sexuală trebuie să aibă acces egal la
servicii medicale fără discriminare. Fără servicii accesibile, programe de screening la nivel naţional şi finanţarea contracepţiei şi a planificării familiale, femeile se confruntă cu riscuri de sănătate mari, incluzând complicaţii legate de sarcină şi naştere, dar şi riscuri legate de infecţiile cu transmitere sexuală”, a declarat Andrada Cilibiu, expertă în drepturi reproductive în cadrul Centrului Filia.
„În momentul de faţă, practic, MIPE blochează fonduri europene pentru sănătate. România are mult de recuperat şi trebuie să facă urgent multe lucruri pentru a preveni sarcinile la minore, sarcinile nedorite, infecţiile cu transmitere sexuală, sarcinile nesupravegheate, violenţa obstetrică, abuzurile şi violenţa de gen, ratele mari de mortalitate maternă şi infantilă. Toate acestea pot fi prevenite şi gestionate şi cu ajutorul moaşei, care este un profesionist esenţial, darîncă nevalorizat, în echipa de sănătate materno-infantilă. Investiţiile privind dezvoltarea rolului moaşei şi educarea publicului şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii despre rolul moaşei sunt esenţiale în asigurarea unei sănătăţi reproductive la nivel european. Este urgent şi trebuie să putem interveni pentru a redeschide programele de formare pentru moaşe şi pentru a oferi servicii decontate cu moaşa unei categorii cât mai largi de populaţie: adolescenţi, tineri, femei, gravide, cupluri de părinţi şi nou-născuţi. Moaşele furnizează consiliere pentru planificare familială, monitorizarea sarcinilor, a lăuziei şi a nou-născuţilor, educaţie pentru sănătate sexuală şi reproductivă şi servicii medicale prietenoase pentru adolescenţi şi tineri. Moaşele salvează vieţi şi previn complicaţii, dar este important să primim sprijin şi recunoaşterea necesară şi în România pentru a putea oferi serviciile de care au atât de mare nevoie zeci de mii de tineri şi femei şi pentru a combate dezinformarea privind drepturile reproductive pentru întreaga populaţie”, a declarat Irina Mateescu, moaşă, vicepreşedintă a Asociaţiei Moaşelor Independente.
„România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană la incidenţa şi mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin şi înregistrează anual cele mai multe naşteri în rândul adolescentelor. Având în vedere că România se confruntă deja cu numeroase probleme care afectează sănătatea sexuală şi reproductivă, consider că aceste investiţii sunt esenţiale pentru a îmbunătăţi accesul la servicii de sănătate de bază, astfel încât societatea civilă să poată interveni în sprijinul comunităţilor vulnerabile din România. Susţin ferm nevoia urgentă de publicare a ghidurilor şi apelurilor de proiecte pentru componenta FSE+ a Programului Sănătate. Orice întârziere a acestui lucru reflectă atât o atitudine de dezinteres şi ignoranţă faţă de cetăţeni, cât şi o lipsă de responsabilitate instituţională”, a declarat Gabriel Brumariu, director al Asociaţiei Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS).
Mai multe dintre asociaţiile semnatare au stabilit parteneriate sustenabile cu unităţi sanitare publice şi profesionişti ai sistemului de sănătate, specialişti în domeniul sănătăţii mamei şi copilului şi în sănătatea reproducerii, iar membri ai Asociaţiei Moaşelor Independente, SECS, Tineri pentru Tineri şi Sexul versus Barza fac parte din grupul de lucru pentru Strategia Naţională pentru Sănătatea şi Drepturile Reproducerii, aflată în curs de elaborare la nivelul Ministerului Sănătăţii.
