Antibioticele sunt utile doar în cazul infecţiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriană. Majoritatea durerilor de gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt. Campania Ştii pe bune – cum tratezi corect durea în gât îşi propune să educe şi să ajute publicul general în a identifica principalele simptome ale durerii în gât, diferenţierea între durerea în gât de cauză virală şi cea bacteriană şi reducerea consumului inutil de antibiotice.
Diagnosticul diferenţial între o durere în gât de natură virală şi una bacteriană se face de obicei pe baza simptomelor. Durerile în gât cauzate de virusuri sunt însoţite de simptome precum tuse, disconfort în gât şi rinoree. În schimb, durerile în gât de natură bacteriană sunt adesea însoţite de greaţă, vărsături, dureri de stomac şi lipsa tusei.
În plin sezon de viroze, campania Ştii pe bune – cum tratezi corect durea în gât, derulată de Societatea Română de Rinologie, în contextul Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene (WAAW), îşi propune să educe şi să ajute publicul general în a identifica principalele simptome ale durerii în gât, diferenţierea între durerea în gât de cauză virală şi cea bacteriană şi reducerea consumului inutil de antibiotice. Campania demontează şi principalele mituri despre durerea în gât, mai ales în sezonul de răceli şi gripe. Astfel, 90% din infecţiile de tract respirator sunt virale şi nu necesită antibiotice. Antibioticele sunt utile doar în cazul infecţiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriană. Majoritatea durerilor de gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt.
“Încurajăm pacienţii să înceapă tratamentul simptomatic acasă, aşa cum este indicat pe prospectul medicamentelor şi să se prezinte la medic dacă simptomele se agravează. Este important ca pacienţii să recunoască tipul de durere în gât şi infecţiile de tract respirator şi natura lor, înţelegînd foarte bine simptomele”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General Societatea Română de Rinologie.
Bolile virale care provoacă dureri în gât includ:
- Răceală comună
- Gripa (gripa)
- Mono (mononucleoza)
- Pojar
- Varicelă
- Boala coronavirus 2019 (COVID-19)
- Crupul laringian - o boală comună a copilăriei, caracterizată printr-o tuse aspră, lătrătoare
Infecţii bacteriene
- Multe infecţii bacteriene pot provoca dureri în gât. Cel mai frecvent este Streptococcus pyogenes (streptococul de grup A) care cauzează faringită streptococică.
Studiul Attitudes, perceptions and knowledge regarding Antibiotic use for Respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results, realizat cu sprijinul Parteneriatului Global pentru Infecţii Respiratorii (GRIP) şi publicat în Jurnalul Român de Rinologie în septembrie 2023, a dezvăluit amploarea abuzului de antibiotice în infecţiile de tract respirator. Studiul a constatat că 40% dintre adulţii chestionaţi au luat antibiotice pentru o afecţiune de tract respirator precum durerea în gât în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală şi gripă. Mulţi români foloseau antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât şi nu aveau încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice. 52% considerau că antibioticele ucid virusurile; 47% că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât; iar 48% credeau că antibioticele ameliorează durerea.
Din septembrie 2023 şi până în prezent cadrul legislativ cu privire la prescrierea de antibiotice a fost schimbat, iar principalele provocări cu care se confruntă medicii sunt mai degrabă birocratice.
Despre Rezistenţa Antimicrobienă:
Rezistenţa antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii şi paraziţii nu mai răspund la agenţii antimicrobieni. Ca urmare a rezistenţei la medicamente, antibioticele şi alţi agenţi antimicrobieni devin ineficienţi, iar infecţiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a creşterii severităţii bolii şi chiar de moarte. Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieţi, au scurtat durata suferinţelor prin infecţii şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariţia unor sechele ale infecţiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creşterea alarmantă a rezistenţei la aceste medicamente. Experţii la nivel mondial atrag atenţia că, fără acţiuni constante de conştientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecţiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Dezvoltarea unui nou antibiotic poate dura 10-15 ani şi implică anumite costuri ce depăşesc 1 miliard USD. În 2019, OMS a identificat 32 de antibiotice aflate în dezvoltare clinică ce se adresează listei OMS de agenţi patogeni prioritari şi doar 6 din cele 32 au fost clasificate ca inovatoare. Lipsa accesului la antimicrobiene de calitate rămâne o problemă majoră.
