România, alături de statele europene, dar şi de ţări de pe alte continente, sărbătoreşte în octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei, pe 16 octombrie. Ca în fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) propune o tema şi în 2019 recomandă cu acest prilej organizarea de acţiuni care să orienteze populaţia spre programe alimentare echilibrate nutriţional, uşor de urmat pe perioadă indelungată si care să fie accesibile tuturor categoriilor de populaţie.
Datele OMS arată că o combinaţie dintre o dietă nesănătoasă şi un stil de viaţă sedentar a dus la creşterea ratei de obezitate, nu numai în ţările dezvoltate, ci şi în ţările cu venituri mici, unde foametea şi obezitatea adesea coexistă. Aceleaşi date scot în evidenţă că, peste 670 de milioane de adulţi şi 120 de milioane de fete şi băieţi (5-19 ani) sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame.
Tot Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că adolescenţii reprezintă 20% din populaţia globului, iar starea lor de sănătate şi gradul lor de educaţie sunt de o importanţă cardinală pentru toate ţările lumii. La nivel european 1 din 3 adolescenţi suferă de obezitate, o creştere spectaculoasă fiind observată, în ultimii ani, în ţările din estul Europei, din care face parte şi România.
Specialiştii atrag atenţia ca dieta neadecvată este factorul de risc principal pentru decesele cauzate de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare, diabet şi anumite tipuri de cancer.
Obezitatea şi alte forme de malnutriţie afectează una din trei persoane. Estimările OMS indică faptul că până în 2025 vor fi afectaţi unul în doi oameni.
La Bucureşti Academia Oamenilor de Ştiinţă din România împreună cu Societatea Română de Educaţie Nutriţională, in cadrul evenimentului cu tema ”Alimentaţia viitorului: de la ADN la tradiţie!” au prezentat situaţia Romaniei, dietele care îi reprezintă pe români şi ce se poate face pentru adoptarea unui regim de viaţă echilibrat.
”Alimentele naturale integrale, sunt alcătuite din nutrienţi şi non-nutrienţi, combinaţi cantitativ şi calitativ, conform unei anumite ordini (informaţii) caracteristică fiecărei plante sau animal comestibil. Această aranjare naturală a componentelor alimentelor se concretizează într-o matrice informaţională. După consumul alimentului, informaţia matricei lui informaţionale, va interacţiona direct cu informaţia genetică, metabolică a fiecărei celule a corpului nostru, producând efecte benefice sau nocive, afectându-ne astfel starea de sănătate. În cazul dezasamblării sau asamblării greşite a componentelor alimentelor naturale, prin pregătirea lor casnică sau industrială, se denaturează acea informaţie care dă sens fiziologic, metabolic hranei, scăzându-i valoarea nutriţională şi păcălind organismul la nivel celular. Asadar, un aliment, din punct de vedere funcţional-fiziologic, nu este suma componentelor lui” explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi - Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti.
Totodată, specialiştii din domeniu sunt de părere că la vârsta adolescenţei există o serie de dificultăţi specifice privind comportamentul alimentar: obiceiuri de hrănire şi activitate fizică precare, absenţa miculu dejun, gustări bogate în calorii şi sărace în nutrienţi, aport scăzut de fructe, legume şi lactate, hidratare incompletă cu apă, urmarea dietelor restrictive şi apariţia tulburărilor alimentare şi emoţionale, mâncatul în exces şi apariţia obezităţii de aport etc. Ei consideră că prin programe bine definite de educaţie nutriţională se pot depăşi aceste dificultăţi, iar crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase de timpuriu devine cea mai eficientă metodă de păstrare a stării de sănătate pe termen lung la adolescenţi.
”Rezultatele cercetărilor privind alimentaţia populatiei globale în 2028 relevă un meniu care va conţine cu siguranţă mai puţină carne şi lactate. Urmatorii 10 ani de studii promit că alimentaţia va fi bazată pe caracteristicile genetice ale individului şi că studierea genomului fiecăruia va conduce la o maximă personalizare a programului alimentar. Astfel, se va incheia era dietelor bazate pe recomandări generale şi se va întelege faptul ca alimentele care hrănesc şi energizează un individ, produc oboseală cronică sau balonare altuia. Aşadar, prin analizarea ADN-ului vom fi în masură să recomandăm excat ce tip de fructe sau de legume sau de cereale integrale ar trebui să consume o persoană şi cat de des.
Deşi par la acest moment un scenariu abstract, alimentele bogate în proteine de origine animală vor fi înlocuite de: insecte, alge, GMO, carne din plante, plante perene, etc.
Până atunci însă, OMS recomandă cu insistenţă întoarcerea la alimentul local şi integral, promovând calitatea alimentului şi nu doar numarul de calorii pe care-l furnizează alimentul. Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool şi de suplimente alimentare sunt alte măsuri recomandate.
O dietă bazată pe cât mai multe legume şi fructe locale, pe cereale integrale, pe grăsimi nesaturate, pe proteine de calitate împreună cu o hidratare completă cu ape naturale autohtone, reprezintă alegerea optimă de hranire la momentul actual. Important e ca acest mod corect de hrănire să fie susţinut de un somn de bună calitate, de mers pe jos, măcar 30 de minute pe zi şi de o stare psihică pozitivă.” – a precizat Lector Univ. Dr. Lygia Alexandrescu - Universitatea Româno Americană, Bucureşti.
