Pentru a determina dacă angioplastia este sau nu cea mai potrivită metodă de intervenţie, se va efectua iniţial un test diagnostic numit angiografie coronariană sau coronarografie. Acesta va ajuta medicul să vadă dacă o arteră este îngustată sau blocată integral.
După efectuarea procedurii de diagnostic coronarografic şi în funcţie de rezultatul acesteia, se poate continua, pe loc, deci în acelaşi timp operator, cu procedura de angioplastie coronariană. În acest caz se utilizează de cele mai multe ori abordul vascular obţinut cu ocazia coronarografiei premergătoare şi se utilizează suplimentar aceeaşi substanţă de contrast pentru ghidarea corectă a procedurii.Articol realizat prin participarea domnului doctor Florian Matei, medic cardiologie intervenţională la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica:
Angioplastia coronariană percutană este o procedură folosită pentru a deschide arterele îngustate sau blocate responsabile de hrănirea muşchiului inimii. Procedura implică inserarea şi umflarea unui mic balon în zona afectată pentru a ajuta la lărgirea lumenului arterei şi presupune, în majoritatea cazurilor, introducerea în arteră a unui dispozitiv metalic de mici dimensiuni numit stent - asemănător unei armături metalice, cu scopul de a menţine artera deschisă şi de a reduce semnificativ şansele ca aceasta să se înfunde din nou în viitor.
Pregătirea pentru angioplastie coronariană
Înainte de a programa un pacient pentru angioplastie, medicul va revizui istoricul medical al acestuia – inclusiv istoricul de alergii la substanţele şi medicamentele ce sunt utilizate în mod uzual la angiografie, va efectua o examinare fizică, precum şi câteva investigaţii paraclinice de bază.
Intervenţia propriu-zisă este efectuată de către un medic cardiolog intervenţionist împreună cu o echipă medicală specializată în afecţiuni cardiovasculare.
Pentru a determina dacă angioplastia este sau nu cea mai potrivită metodă de intervenţie, se va efectua iniţial un test diagnostic numit angiografie coronariană sau coronarografie. Acesta va ajuta medicul să vadă dacă o arteră este îngustată sau blocată integral.
Cum decurge procedura propriu-zisă de angioplastie coronariană
După efectuarea procedurii de diagnostic coronarografic şi în funcţie de rezultatul acesteia, se poate continua, pe loc, deci în acelaşi timp operator, cu procedura de angioplastie coronariană. În acest caz se utilizează de cele mai multe ori abordul vascular obţinut cu ocazia coronarografiei premergătoare şi se utilizează suplimentar aceeaşi substanţă de contrast pentru ghidarea corectă a procedurii.
Cu ajutorul unui cateter ghid - asemănător ca aspect cu cateterul de diagnostic dar cu o structură adaptată intervenţiei, se înaintează în aortă până la originea arterei coronare bolnave. Aici, prin interiorul cateterului ghid, se traversează cu un ghid metalic extrem de subţire – de grosimea unui fir de păr – până în artera bolnavă trecând de zona de îngustare sau ocluzie şi ajungând în distalitatea vasului. Utilizând, ca şi cale de rulare, ghidul metalic menţionat mai sus se poate folosi iniţial un balon de mici dimensiuni ce va fi umflat în zona bolnavă a vasului în vederea lărgirii pereţilor arterei, apoi balonul este dezumflat şi înlăturat. Dacă se descoperă mai multe zone blocate, procedura poate fi repetată pentru fiecare blocaj în parte. Dat fiind faptul că umflarea balonului întrerupe temporar şi complet fluxul de sânge către o parte a inimii, deseori pacientul poate resimţi dureri în zona pieptului – aceste manevre sunt însoţite în general de informări verbale prealabile din partea medicului pentru a nu lua prin surprindere pacientul şi pentru a-l calma.
În marea majoritate a cazurilor procedura continuă cu implantarea unui stent de dimensiuni adaptate vasului şi care acoperă integral zona bolnavă a acestuia. Înainte de implantare stentul este extrem de strâns mulat pe un balon propriu şi livrat în vas în zona stenotică prin intermediul ghidului metalic sub ghidaj asigurat cu substanţa de contrast. Implantarea se face prin umflarea balonului stentului care va face ca structura metalică în reţea a stentului să se deschidă larg şi să susţină pereţii arterei în zona anterior bolnavă, readucând lumenul vasului la calibrul cât mai apropiat de cel normal. Suplimentar stentul are şi rolul de a asigura o vindecare corectă a arterei coronare şi de a preveni reîngustarea vasului în viitor.
La final se verifică rezultatul procedurii printr-o ultimă injectare de contrast pentru a determina dacă fluxul de sânge a fost integral restabilit şi dacă structura metalică a stentului este corect expandată şi apoziţionată în vas.
