Colposcopia nu este o investigaţie de rutină, astfel că trebuie precedată de alte analize. De cele mai multe ori, colposcopia este recomandată pentru diagnosticarea cancerului de col uterin. Procedura ar trebui efectuată între a 8-a şi a 14-a zi a ciclului menstrual, pentru că în această perioadă colul uterin este mai deschis.
Articol realizat prin participarea domnului doctor Tarek Abdou, medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Dacia Medical Center:
Colposcopia este o investigaţie care se realizează endoscopic, urmărindu-se examinarea aparatului genital inferior. Cu ajutorul unui aparat numit colposcop sunt vizualizate vulva, vaginul şi colul uterin.
Colposcopia nu este o investigaţie de rutină, astfel că trebuie precedată de alte analize. De cele mai multe ori, colposcopia este recomandată pentru diagnosticarea cancerului de col uterin.
În acest caz, este nevoie iniţial de efectuarea unui test Babeş-Papanicolau. În cazul în care rezultatele acestui test sunt anormale, medicul va efectua o colposcopie, în cadrul căreia poate lua o probă pentru biopsie, dacă acest lucru se impune.
Există şi alte situaţii în care medicul poate recomanda efectuarea unei colposcopii, ca de exemplu:
- când pacienta suferă de cervicite sau vaginite persistente sau care au recidivat, în ciuda tratamentului;
- după montarea unui sterilet;
- în caz de sângerări sau dureri la contact sexual;
- dacă se observă un aspect anormal la efectuarea consultului genital;
- în cadrul procesului de urmărire a pacientelor care au suferit leziuni cervicale, cum ar fi leziuni precanceroase, polipi, endometrioză, traumatisme sau leziuni chimice.
Procedura ar trebui efectuată între a 8-a şi a 14-a zi a ciclului menstrual, pentru că în această perioadă colul uterin este mai deschis. Pacienta este aşezată pe masa ginecologică, la fel ca la o consultaţie obişnuită, iar medicul pregăteşte un specul şi poziţionează colposcopul pentru a putea obţine cele mai clare imagini.
Apoi medicul badijonează cu tampoane sterile, înmuiate în două soluţii, respectiv acid acetic şi Lugol, rolul acestora fiind de a face mai vizibile ţesuturile, indiferent de tipul acestora.
În următoarea etapă, medicul vizualizează colul, vaginul şi vulva, luând imagini şi biopsie, dacă e cazul. Investigaţia este completă atunci când medicul îndepărtează speculul, iar pacienta poate coborî de pe masa ginecologică.
Colposcopia nu este o procedura dureroasă, importanţa ei fiind reprezentată de faptul că poate depista cancerul de col uterin în stadii precoce. Acest lucru poate duce chiar la vindecarea pacientei.
Spre deosebire de colposcopie, o ecografie transvaginală presupune introducerea în vagin a unei sonde, de aproximativ 10-12 centimetri, care emite ultrasunete şi captează ecoul sonic de la organele pe care le explorează.
Ecografia transvaginală este recomandată pentru diagnosticarea unor afecţiuni la nivelul trompelor uterine sau pentru a identifica tumori de la nivelul aparatului genital feminin. Mai poate fi utilizată în caz de inflamaţii pelvine, sângerări vaginale neobişnuite, pentru monitorizarea ovulaţiei sau identificarea sarcinilor extrauterine.
Pot exista efecte secundare după o colposcopie, însă în general acestea sunt uşoare şi nu este nevoie de intervenţii importante. După o astfel de procedură, pacienta poate avea o mică scurgere vaginală, maronie sau roşiatică, care este doar efectul badijonării, deci nu pune probleme.
Mai pot exista scurgeri care să fie prezente cel mult o săptămână, dar dacă situaţia se prelungeşte, atunci trebuie un consult de specialitate. În cazul în care pacienta se plânge şi de febră, dureri abdominale sau scurgeri vaginale cu miros neplăcut, se impune un control la medicul ginecolog. Dacă în timpul colposcopiei s-a luat biopsie, în cazuri rare se poate ajunge la infecţie.
Recomandarea este ca fiecare femeie care şi-a început viaţa sexuală să facă anual un test Babeş-Papanicolau. În cazul în care rezultatele sunt anormale, medicul va indica mai departe efectuarea unei colposcopii.
