Conceptul de tumor board presupune formarea unei comisii multidisciplinare de medici care poate gestiona bolile oncologice. Medicii care formează un tumor board trebuie să fie specialişti în Oncologie Medicală, Radioterapie, Chirurgie, uneori Imagistică sau Medicină Nucleară, Imunologie, Anatomopatologie.
Avantajul principal constă într-un management de caz adecvat şi personalizat. În acelaşi timp, una dintre principalele provocări pentru tumor board este să îi poată răspunde pacientului fără să îl mistifice, dar şi fără să îl descurajeze, să îi arate care sunt opţiunile şi care sunt aşteptările realiste din punct de vedere medical, în aşa fel încât el să poată alege ce tratament va face şi cu ce rezultate/ eşecuri previzibile.
Articol realizat prin colaborarea doamna doctor Marinela Stănculete, Concierge Doctor Intermedicas:
Explicaţi-ne, vă rog, ce reprezintă acest concept. Cum funcţionează şi în ce domenii medicale poate fi regăsit? Este utilizat şi la nivel public?
Conceptul de tumor board nu este unul nou, ci de ani buni practicat în lume, şi de puţină vreme timid şi în România. La baza lui stă o realitate simplă şi dificil de gestionat în alt mod: bolile oncologice pot beneficia de mai multe tratamente, acordate de mai multe specialităţi, iar monitorizările sunt, de asemenea, diverse.
Prin urmare, un pacient cu o boală oncologică, are de fapt nevoie de serviciile medicale ale mai multor specialităţi, uneori chiar concomitent.
Tumor board-ul înseamnă exact acest lucru: aducerea laolaltă a medicilor de mai multe specialităţi cu rolul de a analiza simultan situaţia medicală a unui pacient în a decide împreună, cu argumente şi contraargumente, care este planul terapeutic optim pentru acel pacient cu acea afecţiune.
Aşa cum îi spune şi numele, este o comisie multidisciplinară care poate gestiona bolile oncologice.
Există şi în sistemul public medical colaborare între medicii care gestionează un caz oncologic, însă de cele mai multe ori nu există neapărat şi strângerea medicilor de specialităţi diferite într-un spaţiu în care să aibă loc analiza şi dezbaterile, ci mai degrabă există colaborările punctuale şi interpersonale, există mai degrabă solicitarea opiniei colegului de altă specialitate decât eventuala discuţie în contradictoriu.
Acest ultim aspect ţine în primul rând de particularităţile de percepţie asupra rolului de medic pe care le au majoritatea medicilor români şi de absenţa culturii dezbaterii şi a colaborării, care deseori este confundată cu diminuarea autonomiei profesionale.
Ce costuri implică şi cine le suportă?
Costurile în sistemul privat sunt suportate de cel care solicită întrunirea tumor board-ului: acesta poate fi pacientul, dar şi familia sau prietenii săi, desigur, cu acordul pacientului.
Costul conţine preţul analizei de caz (în cadrul căreia sunt analizate documentele medicale, au loc anamneza şi consultaţia fizică atunci când este cazul şi sunt recomandate investigaţiile necesare pentru completarea diagnosticului de boală şi stadializării) şi preţul tumor board-ului propriu-zis.
La Intermedicas reprezintă suma echivalentă a 400 de euro. Uneori este necesară convocarea şi a medicilor de specialităţi altele decât cele direct implicate şi atunci costul este proporţional mai mare.
Medicii care formează un tumor board trebuie să fie specialişti în Oncologie Medicală, Radioterapie, Chirurgie (eventual cu supraspecializări ţintite şi competenţe de nişă), uneori Imagistică sau Medicină Nucleară, Imunologie, Anatomopatologie.
Alegem medicii din tumor board pe baza nivelului de competenţă profesională, a supraspecializarilor, a experienţei, a cazuisticii cu care au avut de-a face, disponibilităţii de colaborare colegială şi cu pacienţii, a capacităţii de dialog colegial etc.
În ce măsură consideraţi că ajută la soluţionarea unui caz medical? Povestiţi-ne un caz concret, vă rugăm.
Tumor board-ul şi-a dovedit plusvaloarea inclusiv statistic - pacienţii care au beneficiat de management de caz în tumor board au avut o durată de viaţă mai mare decât ceilalţi şi un control al simptomelor şi o calitate a vieţii superioare.
Categoric, tumor board-ul aduce pacientului avantaje nete: de la minimizarea riscului de diagnostic incorect sau incomplet, la adecvarea planului terapeutic şi decizia cronologiei paşilor de tratament, de la promptitudinea şi rapiditatea cu care se completează diagnosticul şi se decide tratamentul, la consultarea ghidurilor internaţionale updatate şi gestionarea particularităţilor.
Efectul este managementul de caz adecvat şi personalizat.
Caz concret: pacientă tânară cu diagnostic de neoplasm de rect inferior cu invazie în ganglionii perirectali, care a ajuns la noi după ce a primit din mai multe locuri recomandarea de intervenţie chirurgicală ca prim gest terapeutic.
Tumor board-ul Intermedicas a recomandat completarea examenului histopatologic cu anumite teste imunohistochimice şi genetice, care au definit un subtip celular cu mai mare agresivitate decât părea iniţial.
În plus, datorită stadiului nu foarte incipient al bolii a fost recomandată radio-chimioterapia preoperatorie (neoadjuvantă) urmând ca în urma monitorizării imagistice de după acest prim pas să fie decis tipul de intervenţie chirurgicală.
Însă încă de la început tumor board-ul a hotărât să îi prezinte cele două variante: una radicală care presupune colostoma definitivă, şi una care ar rezeca o parte din rect şi ar păstra tranzitul intestinal fiziologic (deci cu prezevarea sfincterului anal şi absenţa colostomei). I s-au prezentat ambele variante cu avantajele şi dezavantajele lor.
Cea radicală înseamnă siguranţă oncologică şi probablitate maximă de vindecare cu preţul unui “stigmat fizic” permanent, cea de-a doua evită această “mutilare” parţială dar presupune un risc imprevizibil mare de recidivă şi metastazare.
Diferenţele de evoluţie a bolii nu depind nici de bunăvoinţa medicilor, nici de măiestria tehnică a chirurgilor, nici de tehnologia medicală în sine, nici de terenul pacientului, ci de însăşi funcţionalitatea complexă a celulelor canceroase.
Tumor board-ul a decis să îi spună aceste lucruri de la început, cu mult înainte de momentul în care va ajunge la momentul operator, tocmai pentru ca pacienta să aibă ragazul să poată reflecta şi alege varianta de operaţie în cunoştinţă de cauză, în funcţie de valorile sale, percepţia sa asupra vieţii sale şi toate coordonatele personale.
Exista cazuri fără solutie medicală? Cum procedaţi în asemenea situaţie?
Există stadii ale bolii neoplazice în care viza tratamentului este curativă, adică de vindecare. Însă sunt situaţii în care viza tratamentului este paliativă - adică stadii avansate ale bolii în care medicina, nici cea mai avansată, nu cunoaşte metode de vindecare, ci doar metode prin care să prelungească viaţa pacientului şi să controleze măcar parţial simptomele bolii (viza fiind cele majore şi foarte chinuitoare).
Unul din cele mai grele lucruri pentru tumor board este să îi poată răspunde pacientului fără să îl mistifice, dar şi fără să îl descurajeze, să îi arate care sunt opţiunile şi care sunt aşteptările realiste din punct de vedere medical, în aşa fel încât el să poată alege ce tratament va face şi cu ce rezultate/ eşecuri previzibile.
Alegeri foarte grele, însă necesar să fie luate cu discernământul celui informat, nu pe premise false. Ori acesta este un proces foarte greu şi foarte personal al fiecărui om în parte.
Pentru situaţiile în care nu există tratamente de vindecare, le spunem pacienţilor ce variante de tratament paliativ există– tratament oncologic şi/sau îngrijiri palliative- şi, atunci când este cazul şi opţiunea lui, îi îndemnăm să se orienteze către intrarea într-un studiu clinic.
