Dr. Florin Matei, medic cardiolog Cardiologie Intervenţională la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica, subliniază că procedura de coronarografie se poate prelungi şi în cazul în care se efectuează concomitent şi alte proceduri angiografice diagnostice sau în cazul în care se tratează pe loc leziunile coronariene găsite, în general prin implantarea de stent / stenturi.
Articol realizat prin participarea dr. Florin Matei, medic cardiolog Cardiologie Intervenţională la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica:
Care sunt indicaţiile medicale pentru procedura de coronarografie? Ce pacienţi au contraindicaţie?
Medicul cardiolog poate recomanda pacientului să facă o coronarografie dacă acesta prezintă simptomatologie specifică bolii cardiace ischemice, cum ar fi durerea toracică cu anumite caracteristici (numită şi angină pectorală) tradusă prin dureri în piept sau uneori în maxilar, gât sau braţ, frecvent iradiată la nivelul membrului superior stâng, declanşată la efort sau în anumite condiţii specifice – de exemplu la frig, ameliorată în repaus şi asociată uneori şi cu alte simptome cum ar fi transpiraţia, respiraţie îngreunată sau chiar episoade de pierdere a stării de conştienţă care nu pot fi explicate prin alte teste.
Dacă durerea toracică cu caracter anginos este nou apărută, în creştere, accentuată comparativ cu episoadele anterioare sau apare brusc în repaus şi este prelungită sau nu diminuează la manevrele obişnuite, atunci trebuie mers imediat la medicul cardiolog sau la un serviciu medical de urgenţă.
Uneori durerea toracică poate lipsi complet şi poate fi înlocuită de alte simptome sau în unele cazuri boala poate fi depistată prin anumite teste specifice cum ar fi electrocardiograma, ecografia cardiacă sau prin anumite teste neinvazive de depistare directă a zonelor de îngustare a vaselor de sânge care hrănesc muşchiul inimii – numit şi miocard - sau indirectă prin obiectivarea efectelor acestor îngustări asupra miocardului.
De asemenea, efectuarea unei coronarografii ar putea fi necesară în cazul prezenţei unei boli cardiace congenitale – fie ca parte a protocolului preoperator, fie atunci când există suspiciunea unei anomalii coronariene asociate, când există o afectare severă a uneia din valvele inimii care va necesita intervenţie chirurgicală pentru corectarea problemei, alte patologii asociate ale vaselor de sânge – de exemplu anevrisme sau extrem de rar în cazuri de vătămare toracică cu afectare a arterelor coronare.
Există boli complet separate de boala cardică ischemică, dar care mimează extrem de bine infarctul miocardic şi la care coronarografia este obligatorie pentru efectuarea corectă a diagnosticului diferenţial.
Deoarece procedura are totuşi un risc mic de complicaţii, angiografia coronariană nu se recomandă de rutină, ci numai după efectuarea unui consult cardiologic temeinic împreună cu o paletă minimă de investigaţii adaptată fiecărui caz în parte.
Ce pacienţi au contraindicaţii?
Nu există contraindicaţii absolute ale coronarografiei. Unele dintre contraindicaţiile relative ale coronarografiei sunt: insuficienţa renală acută sau cronică, infecţie activă netratată, hipertensiunea arterială severă necontrolată, alergia la soluţia de contrast, anemia severă, probleme de coagulare ale sângelui.
Alteori trebuie luat serios în discuţie raportul risc / beneficiu al procedurii mai ales la pacienţii cu şansă scazută de boală coronariană la care nu s-au efectuat încă toate procedurile diagnostice neinvazive de depistare a bolii sau din contră la pacienţii la care suspiciunea de boala coronariana este înaltă, dar la care procedura angiografică are un risc extrem de ridicat de complicaţii – inclusiv fatale - din cauza caracteristicilor pacientului – de exemplu, la pacienţi extrem de vârstnici, fragili, cu degradare neurologică sau biologică, cu boli grave asociate sau la care suspectăm absenţa complianţei tratamentului la domiciliu – condiţie absolut esenţială pentru asigurarea unor rezultate postprocedurale favorabile, mai ales dupa angioplastia coronariană cu implantare de stent.
Cât durează?
Procedura de diagnostic în sine durează în general în jur de 15 minute, dar se poate prelungi semnificativ mai ales în cazul pacienţilor complicaţi, cu antecedente sau la care găsim anumite particularităţi anatomice vasculare care ne îngreunează semnificativ procedura.
De asemenea, procedura se poate prelungi şi în cazul în care se efectuează concomitent şi alte proceduri angiografice diagnostice sau în cazul în care se tratează pe loc leziunile coronariene găsite, în general prin implantarea de stent / stenturi.
Pregătirea pre-procedură şi îngrijirea post-procedurala pot dura mai mult timp.
Pregătirea pre-operatorie
Există câteva recomandări pentru pacienţi înainte de a intra în Laboratorul de Angiografie acolo unde se afectuează procedura:
• Nu mâncaţi şi nu beţi nimic ideal timp de opt ore înainte de angiografie. Dacă urmaţi un tratament medicamentos, luaţi-vă pastilele cu dumneavoastă. Întrebaţi-vă medicul dacă luaţi sau nu medicamentele obişnuite de dimineaţă.
• Dacă aveţi diabet, întrebaţi-vă medicul dacă trebuie să luaţi insulină sau alte medicamente pe cale orală înainte de angiografie.
• Asistentele vă vor lua tensiunea arterială şi, dacă aveţi diabet, vă vor verifica glicemia. De asemenea, poate fi necesar să faceţi un test de sânge şi o electrocardiogramă.
• Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi alergic la fructe de mare, dacă aţi avut o reacţie alergică la soluţia de contrast în trecut sau dacă sunteţi însărcinată.
• De asemenea, înainte de a intra la angiograf, vă veţi vei goli vezica urinară şi va trebui să îndepărtaţi lentilele de contact, ochelarii, bijuteriile şi agrafele de păr.
Cum decurge procedura?
Pacientul va fi treaz pe tot parcursul procedurii. Pacientul va staculcat cu faţa în sus pe o masă cu raze X. Braţul cu raze X al aparatului se va deplasa peste şi în jurul capului şi pieptului pentru a face fotografii din mai multe unghiuri.
Medicul va efectua anestezia locală urmată de o puncţie în zona inghinală sau la încheietura mâinii. Pe acolo va introduce în arteră un tub scurt de plastic (o teacă). Apoi, un cateter este introdus prin teacă în vasul de sânge şi dirijat cu grijă către inima sau arterele coronare.
Avansarea cateterului nu ar trebui să provoace durere şi nu ar trebui să se simtă cum se mişcă prin corp. Substanţa de contrast este injectată prin cateter în vasele selectate şi este uşor de văzut pe imaginile cu raze X.
Pe măsură ce opacifiază întreg arborele coronarian medicul poate observa fluxul şi identifica orice blocaje sau zone îngustate la acest nivel. În funcţie de ceea ce descoperă medicul în timpul coronarografiei, este posibil să urmeze şi alte proceduri suplimentare cum ar fi o angioplastie cu balon sau cu implantare de stentscopul final fiind de aredeschide artera îngustată.
Uneori, în timpul injectării substanţei de contrast pacientul poate simţi o uşoară senzaţie de caldură.
După procedură
Când angiografia s-a terminat, cateterul este îndepărtat din braţ sau din zona inghinală şi incizia este închisă cu presiune manuală sau prin intermediul unui dispozitiv special.
Dacă cateterul a fost plasat în zona inghinală, pacientul va trebui să stea culcat pe spate timp de mai multe ore după test, pentru a preveni sângerarea.
Este recomandat ca pacientul să bea o cantitate sporită de apă după test pentru a-şi ajuta rinichii să elimine substanţa de contrast. Locul pe unde s-a făcut puncţia poate rămâne învineţit sau poată rămâne o mică umflătură, care ulterior va dispărea.
Ce riscuri presupune?
Situaţiile în care angiografia coronariană produce complicaţii sunt foarte rare, iar din acestea, cele non-ameninţătoare de viaţă sunt cele mai frecvente - sângerarea la locul puncţiei, mici vânătăi adiacente locului de puncţie, reacţiile alergice de diverse grade la substanţa de contrast – frecvent minore de tipul urticariei, extrem de rar de tip şoc anafilactic, agravarea bolii renale preexistente, infecţie, aritmie cardiaca, acumulare de lichid in jurul inimii, infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces.
Riscul de complicaţii serioase este sub 1-2 cazuri la 1000 de proceduri.
Riscul de complicaţii este cu atât mai mare cu cât starea pacientului este mai gravă înainte de intrarea în sala de angiografie şi creşte la persoanele în vârstă şi la cei ce suferă de boli cronice de rinichi sau de diabet.
