Depresia este considerată a fi cea mai frecventă suferinţă la nivel mondial. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 350 de milioane de oameni suferă de depresie la nivel global, cazuri declarate.
Articol realizat prin participarea doamnei Psiholog Ancuţa Coman, www.ancutacoman.ro. Poate fi gasită în perioada 20 iulie-19 august, în Vama Veche, în cadrul evenimentului gratuit menit să ajute - Cortul Terapeutic.
Depresia este o tulburare afectivă care se caracterizează printr-o stare de tristeţe accentuată, dispoziţie de vid interior, asociată cu schimbări somatice şi comportamentale.
Primele simptome ale depresiei
● O tristeţe persistentă, asociată cu o stare de gol interior
● Dificultate în a mai vedea în viitor, chiar şi în viitorul apropiat
● Lipsă de valoare şi sentimente de vină
● Pierderea interesului pentru activităţile care până nu demult erau considerate plăcute
● Oboseală şi dificultate de a face orice, chiar şi activităţi simple
● Dificultate în a lua decizii şi în a avea un punct de vedere, indiferenţă
● Tulburări de somn, insomnie
● Scăderea sau creşterea în greutate
● Gânduri legate de moarte, planuri pentru suicid sau chiar tentative
● Iritabilitate
● Simptome fizice care nu răspund la tratamente (dureri de cap, tulburări digestive, dureri fără o cauză anume)
Toate aceste simptome care depăşesc o perioadă de 2-3 săptămâni pot indica faptul că persoana suferă de depresie.
De ce apare depresia
Solicitările şi rolurile noastre s-au schimbat mult de-a lungul anilor, iar nevoia de a avea un sens în viaţă, atunci când lucrurile se întâmplă repede şi sunt la îndemâna noastră, este cu greu satisfăcută - paradoxal, întrucât avem tendinţa să credem că, dacă nimic nu ne lipseşte, atunci suntem fericiţi.
Din cele mai vechi timpuri, omul a luptat pentru a obţine ceea ce îşi doreşte. Munca fizică de atunci a fost înlocuită cu munca intelectuală de acum, care este solicitantă şi mult mai puţin palpabilă.
În viteza evenimentelor de peste zi, cu greu găsim un moment pentru a ne linişti, pentru a sta cu noi şi pentru a ne bucura de tihnă.
Dacă înainte oamenii se odihneau după o zi grea, iar iarna activităţile erau reduse şi exista timp pentru reîncărcarea bateriilor şi pentru refacerea resurselor fizice, acum ritmul este mult mai alert şi se întâmplă constant.
Societatea impune anumite standarde şi reţete cam în tot ceea ce facem, iar neadaptarea la ele sau dificultatea în a ţine pasul cu ele, atrage după sine o senzaţie de neadaptare, de gol, de lipsă de sens.
Încercând să întrunim multele aşteptări, ajungem să uităm de noi, de cine suntem cu adevărat.
Depresia pare că apare brusc: pur şi simplu nu m-am mai putut ridica din pat. Însă nu e deloc aşa. Ea se instalează treptat, dar fiind prinşi în ceea ce facem şi încercând să ţinem pasul, uităm de noi şi ca atare nu dăm importanţă micilor simptome.
Deviza “Ce nu mă omoară, mă face mai puternic!” este un alt tip de gândire care pune presiune. La fel şi ideea de pozitivism.
Oamenii se străduiesc să pară ceea ce nu sunt, afişează un zâmbet fals atunci când suferă, pentru că social nu suntem încurajaţi să ne manifestăm sentimentele reale, să plângem, să fim furioşi sau trişti.
Bucuria programată, de suprafaţă nu ajută deloc. Din contră, agravează, pentru că ne îndepărtează de la sentimentele noastre adevărate şi, la un moment dat, ajungem să ne minţim atât de bine, încât nu mai putem vedea primele simptome ale depresiei.
Abia când lucrurile se agravează, persoanele apelează la ajutor de specialitate sau sunt direcţionate spre el de către cei din jur.
Sunt situaţii în care depresia apare în urma unei traume - moartea unei persoane dragi, abuz fizic, abuz sexual, participarea ca martor la un act de violenţă etc.
Depresia şi situaţiile fericite de viaţă
Paradoxal, depresia poate să apară şi în urma unor evenimente fericite, cum ar fi un proiect important încheiat cu succes.
De cele mai multe ori, nefiind considerat ceva cu impact negativ, emoţiile sunt reprimate, dar de fapt întrebarea este “Acum, că am terminat proiectul, ce sens mai am, cum o să continui şi în ce urmează să mă mai implic?”
Ideea de lipsă de sens apare, chiar dacă nu la un nivel conştient. În timpul proiectului, persoana a fost considerată importantă, cheie pentru el, a primit validare şi apreciere, ceea ce ajunge la un sfârşit odată cu încheierea cu bine a activităţilor.
Sarcina şi depresia
Un alt caz văzut ca fiind fericit, dar care atrage simptomele depresiei este sarcina. Deşi depresia postpartum este o formă cunoscută a acestei tulburări, depresia perinatală este cea care afectează majoritatea femeilor.
Această formă se instalează în perioada sarcinii din motive diverse: schimbările fizice, cum ar fi câştigul în greutate, absenţa sau reducerea vieţii sexuale şi implicit a unei conexiuni intime cu partenerul, tulburările hormonale etc.
Sunt femei care se simt vinovate pentru că nu se încadrează în acele poveşti spuse de societate, că perioada lor de sarcină este dificilă, poate că sarcina este cu risc şi trebuie să stea mult în repaus etc.
Priorităţile se schimbă brusc, prieteniile şi subiectele de conversaţie la fel. Au loc schimbări majore într-un timp scurt, ceea ce poate duce la depresie.
Se pare că, statistic, de depresia instalată după apariţia copilului suferă mai mult bărbaţii decât femeile. Ele îşi găsesc un rol, au o preocupare, iar naşterea este eliberatoare pentru multe dintre ele, mai ales dacă sarcina a fost una cu risc.
Pe de altă parte, au avut nouă luni în care s-au adaptat, au trăit cu gândul la copil etc.
Pentru bărbaţi, venirea copilului poate fi un şoc emoţional, iar depresia începe să se instaleze şi pentru că se simt neglijaţi de parteneră, a cărei atenţie este acum focalizată asupra copilului.
Tratament şi complicaţii
În cazul unei depresii, persoanele care pot oferi ajutor real sunt medicul psihiatru şi psihoterapeutul, deopotrivă.
Netrată la timp sau necorespunzător, depresia recidivează, uneori mai în forţă decât prima oară.
Depresia se poate trata. Importantă este perseverenţa, intervenţia cât mai timpurie şi aflarea cauzelor din spatele ei, rezolvarea lor sau învăţarea de a le gestiona altfel pe viitor.
Pe lângă medicul psihiatru şi psihoterapeutul, de un real ajutor în acest caz sunt activităţile de relaxare, exerciţiile fizice şi grupurile de suport, unde persoane cu aceeaşi dificultate lucrează împreună şi se susţin pentru ca schimbarea să aibă loc într-un mod sănătos.
Mulţumim doamnei Ancuţa Coman pentru colaborare.
