Prevalenţa durerii lombare în rândul populaţiei este între 75-85%, ceea ce înseamnă că cei mai mulţi dintre noi vom suferi cel puţin un episod de durere lombară de-a lungul vieţii. Fără a ocoli copiii şi adolescenţii, durerile lombare apar mai frecvent la adulţi, fiind apanajul procesului degenerativ (de uzură). Printre factorii de risc ce predispun la apariţia durerilor lombare sunt surplusul ponderal şi stilul de viaţă sedentar.
Articol realizat prin participarea doamnei doctor Monica Sandu, Medic specialist ATI, supraspecializare în Terapia Durerii din cadrul Centrului Medical Provita:
Durerea lombară reprezintă unul dintre cele mai frecvente acuze pentru care pacienţii solicită un consult de terapia durerii, situându-se, totodată, în topul motivelor de invaliditate la nivel mondial.
Prevalenţa durerii lombare în rândul populaţiei este între 75-85%, ceea ce înseamnă că cei mai mulţi dintre noi vom suferi cel puţin un episod de durere lombară de-a lungul vieţii.
Din fericire, există o serie de măsuri preventive şi de tratament care permit evitarea, în multe dintre cazuri, a intervenţiilor chirugicale la acest nivel.
Care sunt cele mai frecvente cauze pentru apariţia durerilor lombare?
Ne putem gândi la coloana lombară ca la o structură din fier beton, unde betonul reprezintă coloana vertebrală şi fierul musculatura şi ligamentele adiacente. Toate aceste structuri sunt în strânsă legătură, iar compromiterea uneia va duce la deterioarea celorlalte.
Printre suferinţele cele mai frecvente ale coloanei lombare întâlnim întinderi musculare şi de ligamente, protruzii şi hernii de disc, artrita şi osteoporoza.
Există anumiţi factori de risc în acest sens sau categorii de persoane cu risc?
Fără a ocoli copiii şi adolescenţii, durerile lombare apar mai frecvent la adulţi, fiind apanajul procesului degenerativ (de uzură). Printre factorii de risc ce predispun la apariţia durerilor lombare sunt surplusul ponderal şi stilul de viaţă sedentar. Atenţie însă, durerile lombare şi herniile de disc pot apărea şi la persoanele active, care prin exerciţiile incorect efectuate, pun presiune asupra coloanei.
Un alt factor de risc, adesea subestimat, este fumatul, care prin reducerea fluxului sanguin la nivelul coloanei şi prin blocarea accesului substanţelor nutritive, încetineşte sau chiar blochează procesul de vindecare.
Ce variante de tratament recomandaţi şi în funcţie de ce criterii se stabilesc?
Medicul curant va face o sumă a tuturor datelor obţinute din istoricul bolii, clinic şi examenele de imagistică. Acestea, împreună cu nevoile pacientului, vor determina conduita medicală ulterioară.
Rolul nostru, ca medici de terapia durerii, este de a avea o abordare piramidală, de la cât mai conservator către cel mai invaziv, permiţând pacientului recuperarea cât mai uşoară şi rapidă în oricare din aceste etape.
Voi alege 3 exemple de patologii mai frecvent incriminate în durerile lombare, şi anume herniile de disc, durerile articulare şi fracturile vertebrale.
În herniile de disc evaluăm în primul rând deficitul motor. Dacă acesta este absent şi pacientul are o durere de intensitate moderat-severă, indicăm infiltraţia transforaminală ghidată fluoroscopic şi, imediat ce este posibil, recuperarea prin kinetoterapie.
Pentru pacienţii la care deficitul motor este deja instalat, apelăm la tehnica minim invazivă de decompresie, şi anume la Discectomia Endoscopica, tehnică ce se realizează sub anestezie locală şi o uşoară sedare. Aceasta reprezintă echivalentul non-chirurgical al intervenţiilor de decompresie, eliminând însă anestezia generală, incizia şi durata lungă de recuperare.
În cazul persoanelor care se prezintă pentru dureri articulare faţetare, efectuăm iniţial un bloc cu scop diagnostic, bloc realizat sub ghidaj fluoroscopic şi care este menit să “denerveze” temporar articulaţiile faţetare cauzatoare de durere. Dacă testul se dovedeşte a fi pozitiv trecem la ablaţia nervilor, care va avea un efect pe termen lung.
În cazul fracturilor vertebrale apărute în context de traumatism, osteoporoză şi os patologic, se poate efectua vertebroplastia cu cimentare, biopsie şi/sau osteocool, o tehnică relativ nouă de ablaţie a tumorii intravertebrale.
Care este prognosticul pe termen lung?
Prognosticul pe termen lung al pacienţilor cu durere cronică lombară este unul foarte bun, în sensul că aproximativ 86% dintre aceştia vor răspunde pozitiv la tratamentul conservator. Evident că, pentru reuşita tratamentului, nu sunt necesare doar implicarea medicului, dar şi aderarea pacientului la măsurile impuse.
Printre acestea amintim modificarea stilului de viaţă, piederea unui număr de kilograme şi, cel mai important, începerea unui program de kinetoterapie.
