Principalii factori de risc în cancerul pulmonar sunt, conform Profesorului Doctor Florin Mihălţan, fumatul - cu o pondere de 80% - şi poluarea (20%). Prevenţia presupune nu doar evitarea acestora, ci şi realizarea unor screening-uri specifice, recomandate în special fumătorilor cu vârsta de peste 45 de ani. Medicul subliniază că introducerea unor legislaţii anti-fumat îşi arată efectele la nivel de ţară într-un interval de 20 de ani.
Articol realizat prin participarea Prof. Dr. Florin Mihălţan (medic primar pneumolog, preşedintele Secţiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie)
Povestiţi-ne, vă rugăm, despre factorii de risc în cancerul pulmonar
Factorii de risc, ierarhizaţi în ordinea importanţei, sunt tabagismul în proporţie de 80% şi 20% poluarea. Dintre elementele secvenţiale care apar, este vorba despre tabagismul activ, dar şi de cel pasiv.
Nici ex-fumătorul, chiar dacă renunţă la fumat, nu este scutit de un risc. Iar la poluanţi este vorba de poluanţi pulberi sau gaze şi se pot clasifica în două tipuri de expuneri: casnică şi industrială.
Ce sfaturi puteţi oferi cu privire la prevenţia cancerului pulmonar?
Prevenţia trebuie să fie bazată pe mai multe circuite. Primul dintre ele este o educaţie a populaţiei pentru a se prezenta la cel mai mic semn la un control pulmonar, radiologic şi tot ce derivă din acest control.
Al doilea lucru vizează factorii de risc pe care trebuie să îi ia în considerare din copilărie, şi anume evitarea fumatului şi expunerea la fumat, evitarea condiţiilor poluante favorizante, în special aici este vorba despre persoanele aflate în apropierea marilor intersecţii, cele care se află în apropierea complexelor industriale.
Este o diferenţă în momentul de expunere. Şi, nu în ultimul rând, este vorba despre screening-urile care ar trebui să se facă pentru identificarea acestora în timp care pot să fie interesante dacă se cuplează depistarea cancerului cu alte depistări de alte boli respiratorii.
Ce rol joacă screening-ul în procesul de prevenţie?
Screening-ul trebuie făcut în principal pentru orice fumător cu vârsta de peste 45 de ani şi tomograful cu expunere de iradiere joasă este un instrument util, deja certificat în ţări precum Canada, Anglia, America.
Care sunt factorii decisivi cu privire la rata de supravieţuire, în special în cazul fumătorilor?
Factorii decisivi sunt cei care ţin de momentul depistării, unde desigur precocitatea depistării în stadiul unu al bolii dictează supravieţuirea, iar al doilea este momentul tratamentului.
Dacă tratamentele sunt moderne, ele ajută semnificativ. Sunt foarte multe tratamente biologice care se fac pe fenotipuri de cancer şi care sunt interesante pentru că prelungesc într-adevăr durata supravieţuirii.
Rămâne valabilă şi evitarea unor factori de risc în continuare. Un pacient care fumează va avea o supravieţuire mult mai scurtă în ciuda tratamentului modern.
Care este perspectiva pe termen scurt şi lung cu privire la evoluţia cancerului pulmonar la nivelul României?
În România, se ştie la ora actuală, conform statisticilor internaţionale, că o intervenţie legislativă anti-fumat, un control al tabagismului într-o ţară începe să-şi arate efectele în 20 de ani pe cancerul pulmonar.
Deci dacă nu vom pedala în continuare să completăm această legislaţie anti-fumat şi pe noile oferte din industria tutunului, s-ar putea ca aceşti 20 de ani să se transforme în 30, 40 sau 50 de ani de întârziere.
În multe ţări unde s-a aplicat o politică coerentă prin mai multe măsuri pe legislaţie, preţuri de cost şi educaţie a populaţiei, deja prevalenţa cancerului pulmonar la bărbaţi, exemplu este SUA, a început să scadă, la femei a început să crească şi rămâne crescută pentru că femeile au început să fumeze mult mai des.
