Apneea obstructivă în somn constituie o problemă gravă de sănătate în cazul bolnavilor cardiaci, crescând semnificativ riscul de atac de cord, fibrilaţia atrială şi atac cerebral. Deşi nu se poate vindeca complet, există un tratament care poate ţine boala sub control.
Articol realizat prin colaborarea domnului doctor Bogdan Mut, medic primar cardiolog la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica:
Care sunt cauzele cele mai des întâlnite pentru apariţia acestei probleme de sănătate?
Apneea obstructivă în somn este cea mai des întâlnită tulburare de ventilaţie, care poate avea consecinţe grave. Aceasta se manifestă prin oprirea şi repornirea în mod repetat a respiraţiei. Sforăitul puternic şi senzaţia de oboseală chiar şi după o noapte dormită sunt cele mai des întâlnite simptome.
Cele mai întâlnite cauze sunt: o conformaţie specială a gâtului, o relaxare necontrolată a muşchilor în timpul somnului precum şi o modificare a structurilor conferită de obezitate. Practic, din cauza relaxării muşchilor, trecerea aerului prin căile respiratorii este îngreunată, astfel că oxigenarea sângelui este limitată.
Repetarea de mai multe ori pe noapte a acestui ciclu împiedică atingerea fazelor cele mai adânci ale somnului, astfel că persoana care suferă de apnee nu va fi niciodată pe deplin odihnită. Dacă ar fi să facem un portret-robot, cele mai predispuse persoane sunt barbaţii de peste 40 de ani, supraponderali, cu circumferinţă mare a gâului, consumatorii de tutun sau alcool.
Ce efecte produce la nivelul inimii apneea pe termen scurt? Dar pe termen lung?
Scăderile bruşte ale nivelului de oxigen din sânge ce au loc în timpul episodului de apnee în somn au ca şi consecinţă pe termen scurt creşterea tensiunii arteriale şi forţarea sistemului cardiovascular, favorizând astfel hipertensiunea. Ceea ce se întâmplă esta că oprirea alimentării cu oxigen este percepută ca factor de stres, organismul eliberează hormoni de stres, proces care promovează stresul oxidativ. Ca urmare, perturbarea tensiunii arteriale, creşterea glicemiei şi eliberarea în sânge a unor produşi toxici.
Astfel, indirect, acest proces contribuie la apariţia şi întreţinerea bolilor cardiovasculare şi a diabetului.
Pe termen lung, cresc semnificativ riscurile de atac de cord, fibrilaţie atrială, atac cerebral.
Ce modalităţi de tratament există în prezent şi pe care le recomandaţi?
Apneea de somn nu este o boală care să poată fi complet vindecată, însă cea mai comună şi de succes modalitate de tratament este folosirea unui dispozitiv de ventilaţie cu presiune pozitivă continuă pe căile aeriene. Acest aparat pompează aer cu o presiune mai mare decat cea atmosferică, pacientul inhalându-l printr-o mască ce trebuie purtată pe toată durata nopţii. Presiunea superioară ţine deschise căile respiratorii, prevenind apneea şi sforăitul.
Deşi este cea mai întâlnită şi de încredere metodă de a alina efectele apneei, mulţi pacienţi au mari dificultăţi în a se adapta la a dormi ataşaţi la aparat.
Este important să menţionăm că modificarea stilului de viaţă prin renunţarea la fumat şi/sau alcool şi scăderea în greutate poate diminua frecvenţa şi tipul manifestărilor apneei obstructive în somn.
