Dr. Sorin Petrea, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof.dr.Matei Balş”, a explicat într-un interviu acordat 360medical.ro că România îndeplineşte parţial obiectivul "90-90-90" stabilit pentru a 2020. Obiectivul "90-90-90" înseamnă ca, până în 2020, 90% dintre persoanele infectate cu HIV ar trebui să fie diagnosticate, 90% dintre aceştia să beneficieze de terapie ARV şi, dintre cei aflaţi sub tratament, 90% să ajungă la o încărcătură virală nedetectabilă.
Specialistul subliniază că în ultimul an un număr îngrijorător de 1,7 milioane de oameni au reprezentat cazuri nou diagnosticate la nivel mondial.
Din cauza diagnosticării în cazuri avansate a infecţiei cu HIV şi a faptului că la nivel mondial accesul la terapii inovatoare este încă deficitar, au fost înregistrate 770.000 de decese cauzate de SIDA. În lume, în fiecare zi, sunt depistate peste 5000 de noi cazuri de infectare cu HIV.
Interviul complet cu Dr. Sorin Petrea, director medical INBI “Matei Balş”:
- Cum au evoluat statisticile cu privire la noile infecţii cu HIV şi numărul persoanelor care trăiesc cu HIV, în ultimii 5 ani în Romania? (raportat la context mondial si naţional)?
În România, Compartimentul pentru Monitorizarea Evaluarea HIV/SIDA, din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof.dr.Matei Balş”, publică anual numărul de noi cazuri de infecţii cu HIV. Raportarea se face în baza cifrelor oficiale înregistrate în cele 9 centre HIV/SIDA din România.
În ţara noastră sunt înregistrate, la sfârşitul anului 2018, 15.661 de persoane diagnosticate cu HIV/ SIDA[1].
Dacă analizăm, însă, numărul de noi diagnosticări, în ultimii 10 ani observăm o tendinţă de creştere în prima parte a decadei (în 2007 – erau înregistrate 476 de persoane, iar în 2013 numărul acestora era aproape dublu: 1.001). În ultimii 5 ani putem observa că cifrele prezintă o constanţă, chiar o uşoară scădere de la an la an a numărului de noi infecţii, conform tabelului de mai jos:
România se află într-o zonă a Europei in care diagnosticarea şi tratarea persoanelor cu HIV reprezintă în continuare o provocare. Datele publicate de Programul comun al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS) arată că, la nivel global, rata de infecţii cu HIV şi a îmbolnăvirilor de SIDA este în scădere, excepţie făcând zona Europei de Est şi ţările din Asia Centrală (EECA), unde se află şi România şi unde cifrele au crescut[1].
Concret, în această regiune 1,7 milioane de persoane trăiesc cu HIV, un sfert dintre aceştia nu ştiu că sunt infectaţi, ceea ce înseamnă că nu se află sub tratament de specialitate, iar asta duce, pe de o parte la riscul de a se agrava starea lor de sănătate şi, pe de altă parte, la transmiterea virusului.
Statisticile arată că în fiecare zi, mai mult de 400 de oameni din Europa de Est şi Asia Centrală se infectează cu HIV, iar 100 mor din cauza SIDA.
Din situaţia statistică globală a acestei zone, extragem însă România, care a realizat în mod constant, prin Programul Naţional HIV/SIDA, un progres semnificativ şi recunoscut atât în regiune cât şi la nivel internaţional, privind informarea, prevenirea, promovarea testării gratuite, diagnosticarea precoce şi includerea imediată în tratament specific.
Potrivit UNAIDS, numărul noilor infectări a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, până la 160.000 de noi infecţii în 2018, conform graficului de mai jos. (https://aidsinfo.unaids.org/)
[1]http://aidsinfo.unaids.org/
Cifrele estimate de UNAIDS pentru România, în 2019, sunt prezentate mai jos:
https://www.unaids.org/en/regionscountries/countries/romania
Aşadar, precum evidenţiază cele două grafice, în România a crescut speranţa de viaţă a persoanelor infectate cu HIV datorită accesului imediat şi nediscriminativ la tratamentul specific antiretroviral (TARV), aceasta fiind similară cu a populaţiei generale, şi a scăzut numărul cazurilor de noi infecţii.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sunt afectaţi de HIV 2,3 milioane de oameni din peste 50 de ţări monitorizate de OMS. Potrivit ultimului raport al OMS, peste 159.000 de noi infecţii cu HIV au fost raportate în 2017.
În Europa de Est se înregistrează o medie de 23,6 de noi cazuri la 100.000 de locuitori[2], o cifră de aproape 4 ori mai mare decât media înregistrată în rândul ţărilor care fac parte din Uniunea Europeană, unde incidenţa cazurilor de infecţie cu HIV este de 6 cazuri la 100.000 de locuitori1.
La nivel mondial, cifrele UNAIDS[3]arată că în lume există 37,9 milioane de persoane care au fost diagnosticate cu HIV.
În ultimul an, un număr îngrijorător de 1,7 milioane de oameni au reprezentat cazuri nou diagnosticate. Din cauza diagnosticării în cazuri avansate a infecţiei cu HIV şi a faptului că la nivel mondial accesul la terapii inovatoare este încă deficitar, au fost înregistrate 770.000 de decese cauzate de SIDA. De altfel, îngrijorător este faptul că, în lume, în fiecare zi, sunt depistate peste 5000 de noi cazuri de infectare cu HIV.
- Care sunt obiectivele României în acest sens (raportat la obiectivul asumat de OMS de atingere a indicatorilor 90-90-90) şi care sunt modalităţile prin care ţara noastră intentionează să le atingă?
Împreună cu toate ţările care fac parte din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, România şi-a asumat ca până în 2020 să atingă ţintele stabilite la nivel mondial prin acordul UNAIDS 90-90-90.
Cei trei 90 se traduc astfel: până în 2020, 90% dintre persoanele infectate cu HIV să fie diagnosticate, dintre aceştia, 90% să beneficieze de terapie ARV, iar dintre cei aflaţi sub tratament, 90% să ajungă la o încărcătură virală nedetectabilă, ceea ce duce la scăderea riscului de transmitere.
Deoarece infecţia cu HIV este o problema globală de sănătate publică, UNAIDS şi-a propus ca obiectiv stoparea răspândii HIV până în 2030. Acest lucru ar fi posibil doar dacă eforturile tuturor ţărilor s-ar concentra pe asumarea acestui obiectiv.
În prezent, România îndeplineşte deja parţial aceste obiective, respectiv 87% dintre persoanele care trăiesc cu HIV îşi ştiu statusul (sunt diagnosticate), 67% primesc tratament specific şi 54% au ajuns la supresie virală.
- Care sunt căile de transmitere ale infecţiei cu HIV? Cum ar putea fi cel mai eficient prevenite/stopate infecţiile noi cu HIV?
HIV se transmite de la o persoană infectată prin 3 moduri: pe cale sexuală, fără protecţie cu prezervativ, de la mamă la copil (intrauterin, în timpul naşterii sau după naştere, atunci când nu se respectă măsurile de profilaxie a transmiterii) şi prin sânge (în special prin utilizarea în comun a acelor şi seringilor - tatuaje, pierceing).
HIV se răspândeşte în tot corpul, dar poate fi detectat cu usurinţă în sânge, secreţii vaginale şi în lichidul seminal.
HIV nu se transmite prin strângere de mână, îmbrăţişare, tuse sau strănut, transpiraţie sau lacrimi, ţânţari sau alte insecte, toaletă sau obiecte de toaletă (săpun, prosop), piscine, tacâmuri, veselă, birouri, bănci şcolare, scaune, telefon sau computer ori de pe echipamentul sportiv de la sălile de forţă.
- Care este, în prezent, speranţa de viaţă existenta în cazul persoanelor cu HIV/SIDA?
Se împlinesc aproape 40 de ani de când a fost descris prima dată (1981) virusul imunodeficienţei umane (HIV), iar astăzi aproape 37 de milioane de indivizi sunt infectaţi, la nivel mondial.
Vestea bună este că în aceste patru decenii s-au realizat progrese importante în studierea structurii şi patogenezei virusului. Dacă acum 10 ani speranţa de viaţă a unui pacient care trăia cu HIV era de 50 de ani, acum ultimele date arată că în ţările care au implementat programe naţionale de tratament speranţa de viaţă a crescut, în prezent tinzând să fie echivalentă cu cea a populaţiei generale.
- Ce metode de tratament există, în prezent, în Romania pentru HIV?
În prezent, România dispune, prin Programul Naţional HIV / SIDA de medicamente ARV (antiretrovirale), de ultima generaţie, în pas cu noile opţiuni terapeutice şi de monitorizarea eficacităţii, în concordanţă cu Ghidul European de management al infecţiei cu HIV.
În acest context, la fel de importantă este şi atitudinea pacientului cu HIV faţă de tratament, care să permită un parteneriat autentic cu medicul infecţionist, ceea ce asigură succesul terapeutic şi limitarea transmiterii HIV.
- Cum se poate atinge pragul de supresie virală? Care este procedura, care este durata şi ce reprezintă acest statut pentru pacient, dar şi pentru cei din jur?
Încărcătura virală este concentraţia de HIV din sânge. Scopul TARV este de a obţine supresie virală, ceea ce se traduce prin nedetectabilitatea acestui virus în sânge.
În această situaţie, limfocitele CD4 îşi pot reveni la valori normale, asigurând o imunitate bună, care protejează persoana infectată de infecţiile oportuniste şi alte infecţii.
Aşadar, TARV actual nu asigură vindecarea (eradicarea virusului din organism), dar poate ţine sub control multiplicarea virusului şi, respectiv, imunitatea persoanei infectate.
Vorbim în acest caz de o infecţie cronică, tratabilă, care poate oferi persoanelor infectate o stare bună de sănătate şi poate, nu într-un viitor prea îndepărtat, să beneficiem şi de posibilităţi terapeutice care să ducă la vindecare.
Dar, până atunci, condiţia principală, din punctul meu de vedere, al medicului curant, este ca pacientul să-şi urmeze cu stricteţe tratamentul pe care i-l prescriu.
[1]http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/Analiza-de-situatie-hiv-2018.pdf
[2]https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/hiv-aids-surveillance-europe-2018.pdf?fbclid=IwAR3Ri3-H4rOZgQuqAD7HRIiLKdcjpQa_Wlm7fQNwlQOBBSp4FKvsYdDfqbA
