Dr. Mihaela Vlăiculescu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, a declarat într-un interviu acordat 360medical.ro că cele mai multe cazuri de pacienţi cu diabet sunt semnalate de medicii de familie, în cadrul screening-ului anual al analizelor medicale. Multe cazuri sunt, de asemenea, semnalate de medicii cardiologi, fiind descoperite după un accident coronarian sau vascular cerebral, fiind deja în stadiul de complicaţii şi de afectare a organelor ţintă.
Interviul complet cu dr. Mihaela Vlăiculescu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, Centrul medical Diabnutrimed:
1. Care consideraţi că este situaţia diabetului în România comparativ cu anii precedenţi şi faţă de contextul european?
Diabetul zaharat de tip 2 este o afecţiune a cărei incidenţă continuă să crească în paralel cu obezitatea, sub forma a ceea ce numim "diabezitate", pentru că sunt două afecţiuni care se asociază frecvent.
Nu am atins încă vârful acestui iceberg şi în continuare eforturile noastre trebuie să se îndrepte în primul rând către a face prevenţie a acestor cazuri de diabet, prevenţia primară cum o numim noi.
Apoi, pentru pacienţii care sunt deja diagnosticaţi să încercăm să facem prevenţia secundară, adică să menţinem aceşti pacienţi într-un control al bolii şi să prevenim complicaţiile.
2. Care sunt specialităţile medicale de unde ajung cele mai multe cazuri de diabet către medicul diabetolog?
Cele mai multe cazuri ajung în mare de la medicul de familie, pentru că din fericire acel screening al analizelor anual continuă şi sunt referiţi către un control de specialitate atunci când au nevoie.
Pe locul doi se situează cardiologii, pentru că în continuare diabetul este descoperit cu ocazia unui accident coronarian sau vascular cerebral, deci deja în stadiul de complicaţii şi de afectare a organelor ţintă.
Acesta ar fi topul. Sunt şi pacienţi care ajung la consult ca urmare a descoperirii unei steatoze hepatice, care este tot o parte componentă a acestui sindrom metabolic şi a acestui tablou metabolic, dar în principal aş spune medicul de familie şi cardiologul.
3. Ce rol joacă din punctul dumneavoastră de vedere prevenţia primară? Cine ar trebui să o facă şi cum se face în momentul de faţă?
Prevenţia primară pentru diabetul zaharat ar trebui să o facă educaţia medicală la nivel de populaţie. Cine este răspunzător de această educaţie medicală?
Medicul de familie, poate şi medicii diabetologi sau nutriţionişti la care pacienţii ajung dacă au diagnosticul de obezitate, de exemplu, sau cu diagnosticul de dislipidemie pentru că ei nu au cum să ajungă la diabetolog cu diagnostic de diabet.
Vorbim de pacienţi care sunt înainte de a ajunge la medicul diabetolog.
4. În ce proporţie consideraţi că sunt informaţi pacienţii diabetici cu privire la cum să îşi ţină sub control afecţiunea?
Din momentul în care ei ajung la diabetologi, această informaţie o primesc în proporţie de sută la sută. Cred că aici dorim să răspundem prin seminarul pe care îl susţinem, tocmai pentru a creşte gradul de informaţie medicală, pentru a creşte nivelul de educaţie medicală în populaţia pacienţilor cu tip 2 şi în populaţia cu risc de diabet.
Ne dorim ca persoanele supuse la risc să afle acest lucru şi să se poată apăra de această afecţiune şi ne dorim ca pacienţii noştri să facă mai mult pentru ei din momentul în care au aflat practic că au diabet.
5. Care sunt cele mai frecvente complicaţii cu care se pot confrunta pacienţii diagnosticaţi cu diabet de tip 2?
Niciuna dintre ele nu este mai frecventă decât cealaltă. Toate sunt conforme cu literatura de specialitate. Persoana cu diabet poate face orice tip de complicaţie.
Este supusă riscului de a face orice complicaţie din momentul în care afecţiunea nu este corect controlată. Vorbim de complicaţii oculare, de complicaţii cardiace, de neuropatie diabetică, de amputaţii. Sunt la fel de supuşi riscului oricăreia.
Aceste complicaţii de cele mai multe ori nu vin singure, pentru că ele reprezintă o afectare prin depunerea glucozei la nivel tisular şi fiecare organ la un moment dat cedează.
