Ana Maria Marian, managing director al Intermedicas, este o specialistă a serviciilor medicale second opinion (a doua opinie). Într-un interviu acordat 360medical.ro, Ana Maria Marian a vorbit despre proiectul "Asociaţia Medicilor Independenţi", ce urmează să fie lansat în cel mult două luni şi care îşi propune să-i ajute pe medici să înveţe să îşi dezvolte afaceri proprii, "în loc să fie o rotiţă mică într-o industrie mare".
Potrivit managerului, pe piaţa de servicii medicale din România există doi mari coloşi: pe de o parte sistemul de stat şi marile spitale şi, pe de altă parte, marile reţele private de sănătate, între ele existând un vid în percepţia pacienţilor. Această zonă este cea a clinicilor mai mici şi a cabinetelor medicale supraspecializate.
Interviul complet cu Ana Maria Marian, managing director şi acţionar al Clinicii Intermedicas:
Cum priviţi experienţa de actionar al unei clinici de second opinion, Intermedicas, şi ce lucruri consideraţi că s-au schimbat de când aţi venit în cadrul său?
Să fii acţionar şi să munceşti cu alţii la construirea unei întreprinderi care face second opinion este o experienţă nemaipomenită din foarte multe puncte de vedere.
În primul rând simţi că pui umărul ca să aduci pe piaţa din România ceva inovator, dar cel mai important, încerci să găseşti o soluţie pentru pacienţii care cred că nu mai au nicio şansă.
În anul 2013 am intrat ca acţionar şi tot de atunci conduc compania şi cred că a avut loc o schimbare de optică prin care noi am introdus şi împământenit conceptul de second opinion. Am fost prima clinică de acest gen.
Second opinion înseamnă să ceri părerea avizată a unor medici care pot să îţi explice ce ţi se întâmplă şi nu să cauţi pe internet pentru diagnostic şi tratament.
Care au fost cele mai mari provocări pe care le-aţi întâmpinat în faza incipientă a proiectului Intermedicas? Cum le-aţi depăşit?
Provocările nu s-au schimbat foarte mult, cel puţin pe partea de second opinion rămân aceleaşi.
Le-aş grupa în două categorii: nu aş spune neştiinţa, ci lipsa de educaţie a pacienţilor cu privire la sănătate şi domeniu medical şi conştientizarea faptului că sănătatea este responsabilitatea noastră ca pacienţi şi nu a medicului, iar a doua categorie este legată de medici şi de obtuzitatea lor de a accepta că pot exista păreri diferite şi chiar mai bune şi uneori de frica lor de a înţelege că munca în echipă duce la rezultate infinit mai bune pentru pacient decât munca de unul singur.
Nu aveţi o politică de marketing agresivă. Prin ce modalităţi află pacineţii de existenţa Intermedicas?
Intermedicas, prin ceea ce face, cred că este inovator. Indiferent că vorbim de second opinion, de tumor board, de concierge medicine si de abonamente.
Inovator nu înseamnă că am inventat noi ceva la nivel mondial, ci faptul că pentru România conceptele şi felul în care le punem în practică sunt noi. Acest lucru vine la pachet cu două opţiuni în ce priveşte partea de marketing şi comunicare.
O variantă este să ai mulţi bani şi să investeşti enorm pentru a informa oamenii despre serviciile tale, iar a doua constă în a folosi o cale inteligentă ca să ajungi la oameni.
Promovezi un serviciu sau produs, iar oamenii vin şi se conving sau nu de modul în care îl prezinţi. Aşa se construieşte încrederea. Eu cred că lucrurile ar trebui să se petreacă invers: mai întâi făcute lucrurile şi apoi comunicate.
Noi am mers mai degrabă pe comunicare din partea celor care au beneficiat de servicii, pe poveşti ale pacienţilor, pe testimoniale. Dacă pacientul ajunge la tine şi îl faci bine, ai construit deja un plus mare pe campania de comunicare.
Pentru că el va vorbi despre tine mai departe şi ai câştigat deja încrederea. Noi ne concentrăm pe pacient, apoi culegem poveştile lor care vorbesc de la sine şi aduc alţi pacienţi.
Consideraţii că serviciile medicale de second opinion s-au îmbunătăţit între timp la nivel naţional? Dar deschiderea românilor faţă de acestea?
Noi, în Intermedicas, sigur ne-am rafinat de-a lungul timpului. Cu siguranţă modul în care funcţionăm în 2018 este net superior modului în care funcţionam în 2013.
La nivel naţional cred că a crescut conştientizarea pacienţilor şi a medicilor, cel puţin cu privire la conceptul de second opinion. Oamenii au început să se întrebe cum ar fi să mai ceară o părere.
Uneori medicii se lovesc de situaţii dificile şi îşi pun problema cu cine ar trebui să se sfătuiască. Simţim această schimbare. Dar până la momentul în care toate cazurile grave vor beneficia de second opinion mai sunt mulţi ani.
Conceptul de second opinion porneşte de la premisa unei colaborări medicale la nivel interdisciplinar. Cum decurg procedurile medicale când se impune consultul unui medic din străinătate? Cum sunt repartizate costurile cu privire la pacient, consultaţiile de specialitate şi tratamentele asociate?
În momentul în care un pacient are o problemă medicală, pe care el o consideră ca fiind complicată, sună la Intermedicas. I se face o programare la unul din medicii noştri, care este manager de caz sau integrator de caz.
O consultaţie cu acest medic durează o oră, interval în care pacientul povesteşte tot istoricul său medical şi prezintă toate documentele adunate de-a lungul timpului.
Uneori este vorba despre mai mult de 100 de pagini de dosar medical. Medicul răsfoieşte de la început până în prezent: cum arată investigaţiile, ce investigaţii s-au făcut, ce medici au văzut deja pacientul.
La finalul consultaţiei, împreună cu pacientul, se trage o concluzie care poate însemna: ai făcut tot ce trebuie, nu ai nevoie de un second opinion pentru că nu-ţi va oferi niciun beneficiu suplimentar.
Apoi există situaţia în care medicul recomandă o a doua opinie medicală pe caz, respectiv din partea unuia dintre cei 200 de medici cu care colaborăm. Atunci se face un raport medical care se trimite pe e-mail profesorului respectiv care, la rândul său, revine cu o opinie.
Pacientul împreună cu medicul discută cu privire la specialistul căre este potrivit şi poate decide să meargă direct să discute cu acesta.
Prezentăm de obicei un medic din România şi unul din străinătate, iar pacientul decide a cărui opinie o doreşte. Sunt şi situaţii în care medicul integrator de caz stabileşte că este necesară o terapie care nu există în România şi atunci ne îndreptăm către ţările unde este disponibilă această tehnologie.
Noi în momentul de faţă avem aproximativ 250 de medici internaţionali cu care colaborăm pe anumite tipuri de probleme medicale. Aceştia sunt stabiliţi după criterii foarte clare, începând cu arie de expertiză, supraspecializare, studii făcute, experienţă, cazuri, reuşite, este un proces amplu.
Dar ce este foarte important, iar pacientul neavizat nu ştie, este supraspecializarea medicului. De exemplu, pacientul are o rudă cu cancer şi are nevoie de un oncolog.
Din punct de vedere second opinion nu există aşa ceva, există oncolog specializat pe neuroblastom sau pe mielom. Aceasta este munca noastră cea mai importantă, de fineţe: să ştii să mergi la persoana potrivită care are cea mai mare expertiză pe problema ta de sănătate.
Cu privire la costuri, tot ceea ce face Intermedicas nu are nicio legătură cu Casa de Asigurări de Sănătate, totul este în regim privat. Sunt cazuri în care anumite terapii sunt plătite de Casa, cum este terapia cu protoni. Dar nu la Intermedicas, ci direct la clinica din străinătate respectivă.
Dacă ai o soluţie pe plan local nu prea există justificare pentru o decontare la nivel internaţional. Pacienţii îşi doresc, iar noi recomandăm, dar asta nu înseamnă că nu există expertiză şi în România.
Poate că există, dar este la alt nivel, ca şi aparatura sau munca interdisciplinar. Avem câteva cazuri pe lună care se află în situaţii dificile din punct de vedere material pe care le ajutăm. Profesorul Djavan, Preşedintele Asociaţiei Europene de Urologie, chiar vede un caz social pe lună.
Ce experienţă aţi avut până în prezent cu sistemul de sănătate public? A facilitat diverse intervenţii, consultaţii medicale sau, dimpotrivă, v-a îngreunat situaţia?
Sistemul este compus din oameni. Noi nu lucrăm cu sistemul. Cu unii lucrăm foarte bine, iar cu alţii mai puţin bine. Deci nu depinde de sistem, depinde de om.
Nu cred că dacă lucrezi în sistemul privat totul este perfect sau dacă lucrezi în sistemul public totul este dezastru. Avem colaborări cu medici care lucrează exclusiv în sistemul de stat şi vin la Intermedicas tocmai pentru colaborarea interdisciplinară cum este cea din tumor board-uri.
Există posibilitatea decontării serviciilor Intermedicas? Aveţi în vedere aceasta, cel puţin parţial?
Serviciile furnizate de Intermedicas nu se decontează şi probabil nu se va întâmpla nici în viitorul apropiat. Nici asigurările private de sănătate nu acoperă second opinion, cel puţin cele din România.
Există asigurări internaţionale, marii asiguratori internaţionali, unde o asigurare costă câteva sute de euro pe lună care acoperă anumite situaţii de second opinion.
Care este planul de dezvoltare pentru Intermedicas pe care-l aveţi în vedere pe termen scurt, respectiv lung?
Pe termen scurt, şi încercăm să rezolvăm anul acesta şi eventual anul viitor, este să consolidăm liniile de business pe care le avem deja. Din 2013 apărem în permanenţă cu ceva nou.
Mai întâi a fost second opinion, apoi conceptul de tumor board, programul de visiting professors, după care am adus chiropractica cu un chiropractor din SUA şi apoi cu unul din Marea Britanie.
Acum ne-am dorit un sistem diferit de abonamente faţă de ce există în România şi am venit cu conceptul de concierge medicine şi concierge doctors prin care există un centru coordonator şi acces la o reţea vastă de servicii şi de stat şi private.
După care a apărut ideea cu Asociaţia Medicilor Independenţi. Am crezut că este iniţial pe termen lung, dar este pe termen foarte scurt şi nu se include la capitolul consolidare.
Am observat pe piaţa de servicii medicale că există doi coloşi mari: sistemul de stat şi marile spitale şi al doilea reprezentat de marile reţele private. Între acestea două există un vid.
Teoretic nu este vid, dar pacientul nu ştie de existenţa lor, respectiv clinici mai mici, cabinete medicale supraspecializate. Ei lucrează doar pe un anumit domeniu, dar fac acest lucru excelent.
Şi ne-am gândit să găsim o soluţie pentru a coagula aceste clinici şi cabinete medicale într-o reţea virtuală unde să colaboreze împreună, să poată gestiona pacientul interdisciplinar, iar pacientul să ştie că există această instituţie.
În primă fază vor fi în Bucureşti 50 de cabinete medicale, cel puţin 1 cabinet pentru fiecare specialitate, alese după anumite criterii calitative: medic cu experienţă, clinica să fie deţinută de un medic.
Vrem să dezvoltăm practic acest model de business, să îi învăţăm pe medici că în loc să fie o rotiţă mică într-o industrie mare să îşi dezvolte propriul lor business şi să îl conducă după cum consideră ei de cuviinţă să îşi desfăşoare actul medical.
Sperăm ca într-o lună jumătate, maxim 2 luni să avem şi lansarea oficială. Nu este un proiect generator de bani, ci unul pentru societate, şi pentru pacienţi şi pentru medici, în egală măsură.
