Doctor Mihaela Bucurenci, coordonator de proiect în cadrul Societăţii Române de Onco-Hematologie Pediatrică, a declarat, într-un interviu acordat 360medical.ro, că Registrul Naţional al Cancerelor la Copil din România, lansat recent şi considerat singurul mijloc de a cunoaşte numărul real de cazuri noi din fiecare an, urmează să fie optimizat în curând, iar în prima jumătate a acestui an va fi derulată şi o anchetă de supravieţuire.
Ancheta de supravieţuire va fi realizată în colaborare cu experţi de la Centrul de Cercetare a Cancerului al UE, care şi-au oferit sprijinul.
Echipa coordonatoare îşi doreşte ca datele furnizate de RNCCR să fie utilizate în alocarea resurselor atât în planificarea Programului naţional de sănătate (medicamente, investigaţii), cât şi în politica sanitară de dezvoltare a serviciilor de oncologie pediatrică.
Interviul complet cu doctor Mihaela Bucurenci:
Care preconizaţi că va fi durata în care Registrul Naţional al Cancerelor la Copil va fi complet funcţional? Ce paşi consideraţi că mai sunt de urmat în acest sens?
Registrul Naţional al Cancerelor la Copil din România funcţionează în prezent conform standardelor internaţionale obligatorii în raportarea cancerului.
Asta nu înseamnă că nu avem în plan să îi aducem îmbunătăţiri, pe termen scurt vizând:
- Îmbogăţirea setului de date cu informaţii specifice cancerului la copil
- Completarea cazuisticii (mai ales pentru adolescent) prin colaborare cu registrele populaţionale regionale din reţeaua Ministerului Sănătăţii
- Efectuarea unui studiu de supravieţuire pentru a cunoaşte nu numai dinamica îmbolnăvirilor de cancer, dar şi mortalitatea prin cancer la copii şi tineri în ţara noastră
Registrul Naţional al Cancerelor la Copil din România (RNCCR) este funcţional în acest moment.
Procesul de culegere, validare şi agregare a datelor se derulează continuu, conform standardelor internaţionale, care prevăd un set minim de date obligatoriu a fi culese de orice registru de cancer.
De fapt, acest instrument atinge principalul scop al tuturor registrelor de cancer populaţionale (adulţi şi/sau copii): să monitorizeze numărul de cazuri noi, incidenţă şi distribuţia cancerelor (în timp, geografic, demografic şi pe tipuri de tumori). Acceptarea ca membru de către Reţeaua Europeană a Registrelor de Cancer (ENCR) în 2018 este dovada îndeplinirii acestor standarde.
Aceasta nu înseamnă, însă, că nu i se pot aduce îmbunătăţiri, în sensul că el poate fi dezvoltat pentru a aduce mai multe informaţii decât cele enumerate mai sus, care să ajute la cunoaşterea mai completă şi complexă a situaţiei copiilor cu cancer.
Acesta e un demers pe care deja l-am iniţiat şi pe care speram să îl finalizăm în viitorul apropiat, de a dezvolta şi optimiza Registrul astfel încât să cuprindem şi unele aspecte specifice cancerului pediatric (care sunt diferite faţă de cancerele adulţilor).
Pentru a înţelege mai bine despre ce este vorba, trebuie să ştiţi că formularul ONC (setul minim obligatoriu de date pentru raportarea cazurilor de cancer la toate registrele populaţionale din România şi Europa) a fost gândit pentru înregistrarea cancerelor la adult.
Din acest motiv, există unele informaţii foarte importante în cancerul la copil, care sunt suplimentare faţă de setul de date (rubricile), pe care le conţine formularul actual de raportare a cazurilor (obligatoriu pentru toate registrele de cancer, conform OMS 2027/2007).
Iată câteva exemple:
- în secţiunea pentru înregistrarea tratamentelor efectuate nu există rubrică pentru a consemna cazurile care au beneficiat de transplant (deoarece acesta este excepţional de rar la adult)
- secţiunea de urmărire a cazului nu are suficiente rubrici pentru a se putea înregistra starea copilului la consultaţiile de control după terminarea tratamentului (remisiune completă, parţială, recidivă etc.)
- există în schimb câmpuri inutile la copii (de exemplu, depistarea prin screening, care nu se aplică în cazul copiilor)
- nu există suficiente rubrici pentru a preciza stadiul (progresia) tumorilor la copil (deoarece la adulţi există un singur sistem de stadializare pentru toate tipurile de tumori, în timp ce la copil fiecare tip de tumoră are un sistem de stadializare specific).
Această acţiune de optimizare a setului de date utile a fi înregistrate la copiii cu cancer are loc în prezent, pe baza analizei datelor culese până acum, a consultării cu specialiştii oncopediatri din ţară şi cu sprijinul specialiştilor de la Registrul Regional de Cancer Nord Vest (Institutul Oncologic din Cluj).
De altfel, dezvoltarea unui set de date specifice pentru cancerul pediatric este o preocupare actuală a mai multor registre de cancer la copii din Europa şi din lume care au făcut sau sunt în curs de a implementa astfel de modificări.
Noi avem o colaborare deja cu schimburi de experienţă cu Registrul Naţional de Cancer la Copii din Ungaria (care funcţionează din 1971) şi beneficiem de suport tehnic şi din partea Reţelei Europene a Registrelor de Cancer (ENCR).
O altă îmbunătăţire importantă pe care o avem în vedere este iniţierea unei colaborări cu celelalte registre regionale din România, pentru un flux de date care să ne permită să completăm cazuistica lipsă la grupa de vârstă 15-19 ani (deoarece o parte din adolescenţi/tineri se internează şi în secţii de adulţi, care nu raportează la Registrul nostru, ci numai la registrele regionale din reţeaua Ministerului Sănătăţii de care aparţin geografic).
Nu în ultimul rând, avem în plan ca în perioada imediat următoare (până la jumătatea acestui an) să derulăm o anchetă de supravieţuire, în colaborare cu experţii de la Centrul de Cercetare a Cancerului al UE care şi-au oferit sprijinul.
Dezvoltarea registrului la nivelul actual, precum şi paşii pe care intenţionăm să îi întreprindem în continuare sunt posibili datorită sprijinului generos al Asociaţiei Dăruieşte Aripi, care din anul 2018 a mobilizat fondurile necesare pentru a susţine aceste activităţi.
Povestiţi-ne, vă rog, despre utilitatea acestui registru pentru medici, respectiv pacienţi?
Este singurul mijloc de a cunoaşte numărul real de cazuri noi din fiecare an şi caracteristicile acestora, astfel încât să permită o planificare realistă şi obiectivă a resurselor şi o bugetare corespunzătoare pentru tot ce înseamnă servicii medicale (secţii, paturi, număr de cadre medicale, medicamente, investigaţii specifice, dispozitive medicaleetc.), dar şi pentru nevoile de asistenţă socială şi educaţionale ale acestor copii.
De asemenea, un Registru de calitate este condiţia obligatorie pentru ca oncologia pediatrică românească săparticipe plenarîn marile grupuri de studiu internaţionale la nivel european şi mondial, precum şi pentru includerea în trialuri internaţionale, ceea ce reprezintă singura şansă la terapii novatoare pentru copiii bolnavi de cancer din ţara noastră, mai ales pentru tumorile asociate cu supravieţuiri reduse.
Nu în ultimul rând, oferă instrumentele necesare de apreciere a performanţei sistemului de sănătate în asistenţa copilului cu cancer în România comparativ cu alte ţări.
Care este gradul de acurateţe al datelor introduse în registru şi cum sunt acestea verificate?
Aşa cum spuneam, datele sunt introduse în registru după o metodologie unică europeană, iar experţii noştri de la Registrul Regional Nord Vest (RRNV) sunt instruiţi de instituţii internaţionale de profil din UE şi SUA, iar RRNV este (împreună cu cel al Regiunii de Vest) singurul registru populaţional din reţeaua subordonată Ministerului Sănătăţii care este acceptat de ENCR.
Toţi cei care înregistrează datele au fost instruiţi la rândul lor, iar platforma online pe care se raportează în prezent are o interfaţă şi mecanisme de control care minimizează riscul de omisiuni sau greşeli.
Odată transmise înregistrările, sunt preluate de o echipă specializată în verificarea înregistrărilor şi intră într-un proces de validare (manuală şi prin intermediul unui soft conceput în acest scop).
Sunt reţinute numai înregistrările corecte, pentru celelalte se solicită clarificări sau corecţii de la registratorii care le-au trimis. În final, toate înregistrările (notificările) sunt împerecheate astfel încât să existe un singur set de date pentru fiecare caz (CNP).
Datele (anonimizate) sunt transmise mai departe la ENCR, de unde sunt incluse în statisticile internaţionale. ENCR le mai verifică odată şi ne transmite rezultatul privind calitatea datelor. De altfel, simplul fapt că am fost acceptaţi ca membru al ENCR este dovada că întrunim criteriile de calitate a datelor necesare pentru afiliere.
Toate procesele descrise mai sus se fac în deplină conformitate cu GDPR şi drepturile pacientului.
Ce recomandări aveţi pentru medicii din domeniul oncologiei pediatrice cu privire la acest registru?
Ne bucurăm căîn sfârşit toate centrele din ţară raportează cazurile şi ne dorim să continue în acelaşi ritm. Acoperirea teritoriului şi continuitatea în raportare sunt extrem de importante pentru a avea un Registru robust şi sănătos.
Îi încurajăm de asemenea să folosească datele în evaluarea propriei cazuistici, cât şi pentru cercetarea epidemiologică.
V-ar fi de ajutor sprijinul Ministerului Sănătăţii în acest sens? În ce direcţii?
Ne dorim ca datele furnizate de RNCCR să fie utilizate în alocarea resurselor atât în planificarea Programului naţional de sănătate (medicamente, investigaţii), cât şi în politica sanitară de dezvoltare a serviciilor de oncologie pediatrică (secţii, paturi, cadre medicale, programe de specializare, achiziţia de echipamente etc.) din ţară.
Pe termen scurt, dorim să avem acest flux de date cu celelalte registre populaţionale regionale de cancer din ţară care sunt subordonate Ministerului Sănătăţii (în afara celui de Nord Vest cu care colaborăm îndeaproape, mai există încă 7 registre corespunzătoare regiunilor de dezvoltare din ţara noastră). În acest sens am propus celor în drept un acord de colaborare prin care să putem primi date şi despre cazurile care nu sunt luate în evidenţă în centrele de oncologie pediatrică (singurele care raportează în prezent la RNCCR).
Acest lucru este valabil în special pentru cazurile la adolescenţi şi adulţi tineri (după vârsta de 15 ani), pe care-i considerăm că sunt sub-reprezentaţi în cazuistica registrului din perioada 2010-2017, din cauza, cel mai probabil, preluării acestora în secţii de adulţi. De aici se desprinde problema serviciilor de tranziţie copil-adult la adolescenţii şi tinerii cu cancer - o problemă de actualitate care se regăseşte la nivel mondial, prin faptul că aceste cazuri cu tumori specifice copilului şi foarte diferite de cancerul adultului, ajung să fie private de expertiza oncologului pediatru şi de întreg ansamblu de îngrijire şi suport care este disponibil în secţiile de copii, cu un impact major asupra prognosticului medical, dar şi din punct de vedere psiho-social. Una dintre priorităţile SROHP pe termen mediu şi lung este să se alinieze la demersurile europene şi mondiale privind asistenţa AYA (adolescents and young adults), prin identificarea şi modelarea de soluţii de organizare a îngrijirilor (de exemplu, pilotarea unor compartimente cu asistenţă multidisciplinară pentru adolescenţi şi adulţi tineri în institutele oncologice).
Aceasta, dar şi alte aspecte care reies din analiza datelor adunate la registru sunt probleme în care avem nevoie de suport şi deschidere la nivelul Ministerului Sănătăţii şi CNASS.
Care sunt concluziile la care aţi ajuns în urma analizei datelor statistice în ceea ce priveşte incidenţa cancerului la copii?
- Ştim căsistemul trebuie să fie pregătit în fiecare an să preia aproape 400 de cazuri noi de copii şi adolescenţi care sunt diagnosticaţi cu cancer în ţara noastră.
- Ştim că incidenţa s-a menţinut relativ constantă în jur de 9,5 la sută de mii de copii în ultimii aproape 10 an Acest fapt e un trend universal valabil în cancerul pediatric şi un indicator indirect al veridicităţii datelor.
- Ştim repartiţia pe tipuri de tumori a cazurilor de cancer la copii: cele mai frecvente sunt leucemiile (31%) care, împreună cu limfoamele (15%), reprezintă aproape jumătate din cazurile noi de cancer. Acestea sunt urmate de tumorile sistemului nervos – central şi periferic (1 caz din 5) şi de tumorile oaselor şi ale părţilor moi (1 caz din 6). Acest lucru este de asemeni constant de la un an la altul, este similar cu trendul european şi trebuie luat în considerare când se fac achiziţiile de medicamente şi când se bugetează analizele, de exemplu.
- Aşa cum am arătat mai sus, analiza cazurilor pe grupe de vârstă a arătat că procentul cazurilor la adolescenţi (grupa de vârstă 15-19 ani) este mult inferior faţă de ponderea aşteptată - doar 1 caz din 5 faţă de 1 din 3 în statisticile internaţionale. De aceea dorim să dezvoltăm un proiect care să aducă soluţii practice la problema tranziţiei copil–adult la pacienţii oncologici pediatrici.
- Cea mai dureroasă constatare este că un număr foarte mare de cazuri de cancer la copii sunt diagnosticate cu întârziere. În fiecare an, un procent mare de cazuri ajung în stadii metastatice. Acest lucru influenţează negativ şansele unei remisuni complete pe termen lung (echivalentul vindecării în oncologie) în cele mai multe tipuri de tumori.
Intenţionăm să adresăm această ultimă problemăîntr-un proiect viitor prin realizarea de ghiduri şi campanii educaţionale, în colaborare cu alte organizaţii şi sectoare de asistenţă medicală, adresate serviciilor medicale de prim contact şi părinţilor pentru a creşte rata de diagnosticare în timp util a cazurilor noi de cancer la copii.
