Doctor Dragoş Median, şeful Compartimentului de Oncologie Medicală de la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia din Bucureşti, a declarat, într-un interviu acordat 360medical.ro, că în România cancerul de sân este identificat tardiv din două motive: absenţa unui program naţional de screening şi lipsa unei educaţii medicale minime a populaţiei. Aceste două soluţii necesită investiţii relativ mari, iar rezultatele concrete se vor vedea peste 15-20 de ani, consideră specialistul.
Dr. Median subliniază că depistarea precoce a cancerului mamar este asociată cu o rată crescută de vindecare, însă acest lucru presupune existenţa unui program de screening prin care toată populaţia susceptibilă (femei cu vârsta între 50 şi 70 de ani, de exemplu) să fie evaluată mamografic la fiecare doi ani, precum şi un program de educaţie în şcoli.
Interviul complet cu doctor Dragoş Median:
Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, modalităţile cheie pentru diagnosticul şi prevenirea cancerului mamar?
Din pacate, nu există modalităţi de prevenire a cancerului mamar; epidemiologic au fost identificaţi o serie de factori de risc - unii dintre ei neinfluenţabili (sexul feminin, vârsta, predispoziţia genetică - existenţa în familie a cazurilor de cancer mamar sau de mutaţii genetice, istoric personal de leziuni precursoare ale cancerului mamar), alţii potenţial influenţabili (obezitatea, consumul de alcool, absenţa naşterilor, expunerea la estrogeni sau expunerea la radiaţii).
Soluţia care poate funcţiona este depistarea precoce a unui cancer mamar, adică diagnosticul în stadii incipiente, când vindecarea este de cele mai multe ori posibilă.
Aceasta, însă, presupune existenţa unui program de screening, prin care toată populaţia susceptibilă (femei între 50 şi 70 de ani, de exemplu) să fie evaluată mamografic la fiecare doi ani. Soluţia practicată în România este controlul individual, făcut de unele femei.
De ce consideraţi că în România cancerul de sân este identificat în stadii avansate? Ce se poate face în acest sens?
Din două motive: absenţa unui program naţional de screening şi lipsa unei educaţii medicale minime a populaţiei. Se poate implementa un program de screening şi se poate reveni la educaţia medicală/sanitară ca parte a educaţiei şcolare.
Problema este că aceste două soluţii necesită investiţii relativ mari şi că rezultatele concrete se vor vedea peste 15-20 de ani. Nu ştiu în ce măsură există în România premisele unor asemenea proiecte.
Care sunt modalităţile de tratament disponibile în prezent în România pentru cancerul de sân?
Din fericire, există toate modalităţile necesare: chirurgia, chimioterapia, hormonoterapia, tratamentele biologice, radioterapia sunt disponibile în Romania şi decontate de casa de asigurări.
Diferenţele stau în detalii: pentru o persoană diagnosticată cu cancer mamar apar şi alte probleme/nevoi: dorinţa de conservare a fertilităţii (pentru femeile tinere), reconstrucţia mamară (în cazul unei intervenţii radicale), testarea genetică, consilierea psihologică.
Aceste servicii sunt disponibile în unele centre, dar nu putem vorbi de o distribuţie unitară la nivelul ţării. Mai degrabă, ele sunt deficitare în cea mai mare parte a României.
Care este rata de recidivă în cazul cancerului mamar? Care sunt factorii ce influenţează recidiva?
Depinde foarte mult de profilul biologic al tumorii (sunt tumori agresive, cu un risc de recidivă crescut, dar şi unele pentru care recidiva este mai degrabă improbabilă sau extrem de rară), de stadiul în care a fost diagnosticată boala (riscul este mai mare pentru cancerele avansate decât pentru cele incipiente), de tratamentele făcute, dar şi de factori ce ţin de pacient (vârstă, boli asociate, factori genetici etc.)
Ce recomandări aveţi pentru paciente?
Să respecte recomandările medicale, dar în acelaşi timp să pună toate întrebările la care doresc un răspuns. Astfel, vor avea o imagine mai bună asupra bolii lor, vor înţelege mai bine cum funcţionează şi care sunt modalităţile prin care se pot ajuta.
Există în momentul de faţă o mulţime de surse de informare, unele mai serioase, altele mai puţin serioase. Recomandarea este să încerce să se informeze din sursele verificate: site-uri pentru pacienţi recomandate de societăţile profesionale medicale sau de asociaţiile de pacienţi recunoscute, site-urile autorizate de FDA, EMA, AMN.
Le recomand să citească şi să înţeleagă şi lucrurile care nu le convin, nu doar să caute să-şi confirme ideile pe care şi le-au format deja.
De asemenea, le recomand un navigator pentru pacientele cu cancer de sân; a fost lansat recent tocmai pentru că a plecat de la nevoia de a explica paşii pe care o femeie care are suspiciunea unei tumori mamare trebuie să îi urmeze.
În plus, el explică o serie întreagă de termeni cu care respectiva doamnă se va întâlni în viitorul imediat. În felul acesta îi permite să fie orientată şi să câştige timp preţios.
Navigatorul este disponibil pe www.canceruldesan.ro şi va fi distribuit, în versiune printată, în secţiile de oncologie ale spitalelor din ţară.
