INTERVIU Dr. Mihaela Leventer: Microchirurgia Mohs are o rată de recidivă de 0,1% la cancerul de piele, comparativ cu rate de până la 40% în cazul exciziei directe

INTERVIU Dr. Mihaela Leventer: Microchirurgia Mohs are o rată de recidivă de 0,1% la cancerul de piele, comparativ cu rate de până la 40% în cazul exciziei directe

Doctor Mihaela Leventer, fondatoarea Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală, a declarat într-un interviu acordat 360medical.ro că metodele clasice de tratament pentru cancerul de piele, respectiv cauterizarea, excizia directă şi radioterapia au demonstrat rate de recidivă semnificative, în vreme ce microchirurgia Mohs prezintă o rată de reuşită de 99% şi cele mai mici cicatrici.

Specialistul subliniază că în România incidenţa oficială a cancerului de piele este de 3 la 100.000 de locuitori pentru ambele sexe, însă consideră că rata reală este mai mare.

Interviul complet cu doctor Mihaela Leventer, medic primar dermatolog Dr.Leventer Centre

1. Care este incidenţa cancerului de piele la nivel naţional? Dar european?

La nivel european se raportează o incidenţă de 11,33 la 100.000 de locuitori la femei şi 21,55 la 100.000 locuitori la bărbaţi. (Globocan 2018)

În România incidenţa raportată este de 3 la 100.000 de locuitori pentru ambele sexe. În lipsa unei raportări oficiale, această valoare poate fi cu mult mai mare.

În perioada 2010-2015, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, au fost înregistrate 45.410 de noi cancere de piele, însemnând aproximativ 11.000 de noi cazuri pe an.

2. Ce categorii de persoane sunt predispuse şi care sunt factorii favorizanţi?

Cea mai mare incidenţă este raportată la persoanele cu pielea albă şi mai puţin la cele cu piele închisă.

Principalii factori care favorizează apariţia cancerului de piele sunt expunerea îndelungată, atât ca durată cât şi ca intensitate, la radiaţii ultaviolete naturale şi artificiale, expunerea la radiaţiile ionizante, diagnostice anterioare de cancer de piele, numărul mare de aluniţe.

Astfel, persoanele care petrec mult timp în soare, datorită activităţilor profesionale sau recreative, care au mai avut diagnostice anterioare de cancer de piele pot dezvolta mult mai uşor acest tip de boală.

3. Ce tipuri de cancer de piele există şi în ce mod se pot diferenţia de către pacient? Dar de medic?

Cea mai gravă formă de cancer de piele este melanomul malign. Deşi are o incidenţă mai mică decât alte forme de cancere de piele, poate fi mortal. În 2018, în România au fost înregistrate peste 1.100 de noi cazuri de melanom malign şi 438 de decese (Globocan 2018).

De cele mai multe ori seamană cu o aluniţă. Diferenţierea de o aluniţă obişnuită se poate face, de cele mai multe ori, prin regula ABCDE (A – asimetrie, B – margini neregulate, C – culoare, D – dimensiune, E – evoluţia în timp a leziunii).

Cel mai frecvent întâlnită formă de cancer de piele este carcinomul (carcinomul bazocelular sau carcinomul spinocelular).

Spre deosebire de melanom, carcinomul nu ucide, dar poate desfigura, până la reducerea dramatică a calităţii vieţii.

Carcinomul are forme şi culori variate, poate semăna cu un coş, o ulceraţie sau o tumoretă friabilă.

Indiferent de ce tip de cancer de piele este vorba, orice dermatolog care ştie să facă dermatoscopie poate face diferenţa între o aluniţă sau leziune suspectă şi una obişnuită sau care a apărut din alte cauze.

4. Care sunt modalităţile de diagnosticare la care apelează medicii?

Dermatoscopia este prima etapă în diagnosticarea unui posibil cancer de piele. Este o metodă neinvazivă care, folosită de un dermatolog specializat în cancere de piele, poate oferi un diagnostic clinic iniţial. Următoarea etapă este biopsia.

Examinarea histopatologică a ţesutului suspect este obligatorie pentru obţinerea unui diagnostic de certitudine. În această etapă, pregătirea dermatologului în prelevarea biopsiei şi specializarea anatomopatologului în citirea cancerului de piele sunt critice în obţinerea unui diagnostic corect.

5. Ce tipuri de tratament sunt disponibile în România şi cât de eficiente sunt? Care este rata de recidivă?

Tratamentele comune practicate în România sunt cele clasice: cauterizare, excizie directa, radioterapie. Din păcate, aceste tipuri de tratament, practicate în urmă cu peste 60 de ani, s-au dovedit a avea rate de recidivă semnificative.
În ultimii ani au apărut şi proceduri chirurgicale moderne, cum este cazul microchirurgiei Mohs.

Această metodă de tratament, folosită preponderant în cazul carcinomului, are o rată de recidivă de 0,1%, comparativ cu excizia directă, care ajunge până la 40%.

Capacitatea medicului de a evalua microscopic, în cadrul procedurii, 100% din marginile tumorii, asigură microchirurgiei Mohs o rată de reuşită de 99% şi cele mai mici cicatrici.

În tratamentul melanomului, în funcţie de stadiul de tumoră, respectarea protocoalelor internaţionale oferă pacientului accesul la tratamente medicamentoase conform nevoilor lui.

Chirurgia ganglionului santinelă, pentru stadii de tumoră mai mari de pT1b, oferă informaţii cu privire la stadiul de boală.

În funcţie de stadiul de boală se stabilesc indicaţiile terapeutice ulterioare şi regulile de urmărire pentru creşterea duratei de viaţă şi a calităţii acesteia.

viewscnt