Dr. Mihai Sima, medic primar imagist, a explicat, într-un interviu acordat 360medical.ro, că majoritatea cazurilor de cancer de sân din România sunt depistate în stadii avansate, această situaţie fiind o consecinţă directă a educaţiei sanitare deficitare şi lipsei screening-ului care ar putea depista boala în stadiu precoce.
Medicul a menţionat că mamografia joacă un rol important în procesul de diagnostic al cancerului de sân. În România, incidenţa cancerului de sân este mai mică decât în vestul Europei.
Potrivit ultimului raport Globocan, anul trecut aproape 10.000 de femei din România au fost diagnosticate cu cancer de sân, iar peste 3.300 de femei au decedat din cauza bolii, rata ridicată de deces fiind generată de lipsa unui program adecvat de screening.
American Cancer Society recomandă ca toate femeile cu vârste între 45 şi 54 de ani să facă anual o mamografie, iar după 55 de ani, să repete investigaţia odată la 2 ani.
Biopsia, conform specialistului, este necesară atunci când leziunile descoperite mamografic care ridică suspiciune de malignitate sau malignitate foarte probabilă - BI-RADS 4 sau 5.
Interviul complet cu Dr. Mihai Sima, medic primar imagist la Bio-Medica International:
De ce ucide cancerul la sân atâtea femei din România şi din lume?
Într-adevăr, cancerul la sân este, la ora actuală, cea mai frecventă neoplazie dezvoltată de femei, reprezentând nu mai puţin de un sfert din totalitatea cancerelor apărute la femei.
În SUA şi Europa de Vest, una din opt femei este diagnosticată cu cancer mamar în cursul vieţii. În România, incidenţa este mai mică (1 din 18 femei), însă majoritatea cazurilor sunt depistate în stadii avansate. Iar acest lucru este o consecinţă directă a educaţiei sanitare deficitare şi lipsei screeningului care ar putea depista în stadiu precoce această neoplazie.
În ciuda faptului că există, la ora actuală, multiple variante de tratament adaptate la caracteristicile tumorii (terapii personalizate), mortalitatea se menţine, în continuare, ridicată.
Cancerul la sân este principala cauză de deces prin cancer în cazul femeilor din ţările mai puţin dezvoltate şi a doua cauză de deces prin cancer, în cazul femeilor din ţările dezvoltate, după cancerul pulmonar.
Este foarte important de menţionat că tratamentul leziunilor descoperite întâmplător în cursul unei examinări de rutină, deci în stadiu incipient, asigură o supravieţuire net superioară faţă de tratamentul tumorilor evidente clinic, descoperite de paciente, care inevitabil sunt în stadii mai avansate, deci cu un prognostic mai prost.
În ce constă, de fapt, acest screening care poate depista tumorile maligne ale sânului în stadiu incipient şi cum se face în funcţie de vârsta pacientei?
American Cancer Society recomandă ca toate femeile cu vârste între 45 şi 54 de ani să facă anual o mamografie, iar după 55 de ani, să repete investigaţia odată la 2 ani.
Însă femeile pot participa la screening mamografic începând cu vârsta de 40 de ani, dacă doresc, şi îl pot continua, atât timp cât sunt într-o stare bună de sănătate, indiferent de vârstă.
În Marea Britanie, femeile între 50 şi 70 de ani sunt invitate să efectueze gratuit o mamografie o dată la 3 ani, tendinţa fiind de a extinde intervalul între 47 şi 73 de ani.
În Franţa şi Germania, screening-ul se adresează femeilor între 50-74 de ani, respectiv 50-69 de ani, şi constă în consult clinic şi mamografie o dată la doi ani.
În Suedia, se menţin recomandările ca femeile între 40-69 de ani să efectueze control clinic şi mamografic periodic, o dată la 18 luni, în intervalul de vârstă 40-49, şi o dată la doi ani, pentru intervalul 50-69.
Ce aş vrea să notăm este faptul că mamografia este o investigaţie imagistică obligatorie în cadrul screening-ului pentru depistarea precoce a cancerului la sân, în cazul femeilor peste 40 de ani.
Uneori, atunci când există suspiciuni, investigaţia trebuie efectuată şi de către femeile mai tinere. Iar calitatea interpretării depinde foarte mult, atât de experienţa şi pregătirea medicului, cât şi de tehnologia folosită.
În cazul femeilor tinere sub 35 de ani, ecografia mamară este cea mai bună metodă de examinare şi urmărire a afecţiunilor benigne ale sânului - fibroadenoame, chisturi etc.
În cazul femeilor cu un risc crescut de a face cancer la sân, din diverse motive – istoric familial de cancer mamar sau ovarian, leziuni preexistente la nivelul sânului, radioterapie la nivelul peretelui toracic pentru o altă afecţiune etc. -, controlul medical trebuie să înceapă la o vârstă mai tânără şi să se realizeze la intervale mai scurte.
Însă cu cât pacienta este mai tânăra, cu atât este mai mare probabilitatea ca procentul de ţesut glandular şi fibros de la nivelul sânilor să-l depăşească pe cel adipos, ceea ce determină o serie de inconveniente privind investigarea imagistică a glandei mamare.
Capacitatea mamografiei de a detecta modificări în cazul unor sâni denşi, cu structură preponderent fibroglandulară, este limitată, motiv pentru care în acest caz este preferată ecografia mamară.
Ce implică o mamografie?
Mamografia constă în efectuarea unor serii de radiografii ale sânului, folosind radiaţiile X. Astăzi, datorită progresului tehnicii, aparatele mamografice moderne expun sânul la doze foarte mici de radiaţii ionizante, astfel încât beneficiile sunt net mai mari decât riscurile.
Efectuarea mamografiei se impune atunci când se descoperă anomalii la examinarea clinică a sânului: secreţie mamelonară, induraţie, noduli, modificări tegumentare, mastodinie - durere, precum şi în cadrul screening-ului pentru depistarea precoce a cancerului la sân la femeile asimptomatice trecute de 40 de ani.
Repetarea examenului mamografic se face în cazul acestora, regulat, la 2-3 ani, sau anual, dacă există o structură particulară a sânului - sân dens -, chiar dacă nu ridică nicio suspiciune.
La femeile sub 40 de ani, mamografia se efectează în scop diagnostic la cererea unui medic specialist - ginecolog, endocrinolog, dermatolog etc.
Examenul mamografic poate evidenţia foarte bine microcalcifierile patologice care pot indica un cancer in situ. Leziunile descoperite mamografic care ridică suspiciune de malignitate sau malignitate foarte probabilă - scor BI-RADS 4 sau 5- sunt direcţionate spre biopsie şi examen histopatologic.
Ce ar trebui să ştim despre această investigaţie – este dureroasă, ce pregătiri sunt necesare?
Este recomandat ca mamografia să fie efectuată la circa 7 zile de la declanşarea menstruaţiei, întrucât se reduce mult disconfortul dureros - sâni mai puţin indurenţi.
De asemenea, este necesar să se evite folosirea, în ziua examinării mamografice, a produselor cosmetice la nivelul axilelor sau sânilor. Pacientele trebuie să aducă şi alte mamografii, efectuate până atunci, pentru comparaţie.
Care este diferenţa dintre ecografia mamară şi mamografie?
În cazul femeilor tinere sub 35 de ani, ecografia mamară este cea mai bună metodă de examinare şi urmărire a afecţiunilor benigne ale sânului - fibroadenoame, chisturi etc.
Ecografia este o metodă imagistică inofensivă care utilizează unde sonore de înaltă frecvenţă şi este utilă în examenul sânilor cu densitate crescută, cât şi în caracterizarea complementară a anomaliilor descoperite mamografic.
Care sunt factorii de care depinde rata de succes a acestei investigaţii? Cât de importantă este tehnologia, expertiza medicului/interpretarea medicală?
Calitatea interpretării mamografiilor şi ecografiilor depinde foarte mult de experienţa şi pregătirea medicului, precum şi de starea tehnică a echipamentelor din dotare - echipamente moderne.
Când trebuie urmată mamografia de o biopsie?
Leziunile descoperite mamografic care ridică suspiciune de malignitate sau malignitate foarte probabilă - BI-RADS 4 sau 5 - sunt direcţionate automat spre biopsie şi examen histopatologic.
Din ce aţi observat în ultimii ani, a crescut numărul femeilor care au înţeles importanţa screeningului cancerului la sân şi se prezintă la medic preventiv? A crescut numărul cancerelor la sân depistate incipient?
Din fericire, a crescut numărul femeilor care au înţeles rolul screening-ului mamografic în depistarea precoce a cancerului mamar, datorită implicării mai multor medici de familie şi a mediatizării intense a subiectului. Dar este loc şi nevoie de îmbunătăţiri.