Dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, a declarat într-un interviu acordat 360medical.ro că vaccinarea antipneumococică a copiilor născuţi prematur este una din măsurile esenţiale pentru a reduce mortalitatea în rândul copiilor mici, în condiţiile în care pneumonia este principala cauză de mortalitate a copilului sub cinci ani.
Specialistul a explicat că există anumite serotipuri de pneumococ mai agresive, care determină boli invazive, de înaltă gravitate, respectiv complicaţii grave şi deces. În plus, rezistenţa pneumococului la antibiotice este tot mai mare, una dintre cele zece amininţări recunoscute la nivel mondial de OMS.
România continuă să aibă cea mai ridicată rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, înregistrând şi în acest an peste 100 de decese lunar, în medie, în rândul copiilor cu vârsta sub un an, potrivit datelor oficiale consultate de 360medical.ro.
Interviul complet cu Dr.Sandra Alexiu, medic de familie şi preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov:
Oferiţi-ne, vă rugăm, câteva statistici cu privire la pneumonie (internaţionale şi naţionale).
Pneumonia este principala cauză de mortalitate a copilului sub cinci ani. În ciuda progreselor enorme făcute prin intervenţiile de sănătate publică în lume, rămâne această mare problemă. Mortalitatea mare prin pneumonii se datorează faptului că boala poate căpăta forme invazive, severe, care afectează întreg organismul, determină septicemii şi deces.
Dacă vrem să avem o imagine asupra impactului global al acestei boli la copil, să ne gândim că în fiecare an, pe glob, mor aproximativ 800.000 de copii prin pneumonii, ceea ce înseamnă ca un copil moare la fiecare 39 de secunde!
Aceste date sunt furnizate de UNICEF ( Pneumonia in Children - UNICEF Data)
Şi în România se înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii infantile în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, iar pneumonia constituie principala cauză de deces la copiii sub 5 ani.
Ce categorii de persoane sunt afectate cu preponderenţă? Ce factori de risc există?
Sugarii, copiii mici sub 2 ani, vârstnicii, persoanele cu imunitatea scazută sunt considerate categorii de risc.
Copiii cu vârsta până la 2 ani sunt cei mai susceptibili de a dezvolta o infecţie invazivă pneumococică, cei mai expuşi fiind sugarii, deoarece sistemul lor imunitar este în curs de formare. La fel, să nu uităm de copiii născuţi înainte de termen, care sunt mai expuşi infecţiilor la nivel pulmonar.
Constituie categorii de risc şi persoanele aflate în comunităţi unde microbul se transmite mai uşor: grădiniţe, centre de plasament, centre de joacă, spitale, şcoli, cămine şi internate, centre de refugiaţi.
Care forme de pneumonie au cel mai ridicat grad de mortalitate/morbiditate?
Între 50% şi 80% dintre copiii care frecventează colectivităţi sunt purtători ai pneumococului. Pneumococul reprezintă cauza cea mai comună pentru infecţiile bacteriene severe în rândul copiilor, la nivel mondial.
Există anumite serotipuri de pneumococ mai agresive, care determină boli invazive, de înaltă gravitate, care pot determina complicaţii grave şi deces. În plus, ne confruntăm cu o rezistenţă din ce în ce mai mare a pneumococului la antibiotice.
Un raport al Centrului European de Control al Bolilor din 2016 poziţionează România la o rată de rezistenţă de 50% a pneumococului la antibiotice, acesta fiind cel mai mare procent de infecţii pneumococice rezistente la antibiotice uzuale dintre ţările europene.
Rezistenţa bacteriană la antibiotice este una dintre cele zece ameninţări globale recunoscute de OMS. Din acest motiv, lupta cu pneumococul este puternic îngreunată, aşa încât e posibil ca în momentul întâlnirii cu boala să nu mai avem mijloace de luptă.
Din acest motiv, cea mai buna soluţie de a lupta contra acestei boli este prevenirea ei şi cel mai bine se poate realiza acest lucru prin vaccinare.
Ce măsuri de prevenţie pot fi luate împotriva acestei boli? (în afară de vaccin)
Mortalitatea copilului cauzată de pneumonie este puternic legată de factori legaţi de sărăcie, precum subnutriţia, lipsa apei potabile sigure şi a canalizării, poluarea aerului şi accesul inadecvat la îngrijiri de sănătate.
Planul global OMS de acţiune pentru prevenirea şi controlul pneumoniei şi diareei (GAPPD) stabileşte un cadru integrat de intervenţii cheie dovedite pentru a proteja în mod eficient sănătatea copiilor, a preveni bolile şi a trata în mod corespunzător copiii care se îmbolnăvesc de diaree şi pneumonie.
Acest plan include: creşterea acoperirii vaccinale împotriva pneumoniilor, facilitarea accesului la igienă prin apă şi sanitaţie, reducerea poluării aerului, îmbunătăţirea măsurilor privind siguranţa naşterii, alăptarea (exclusivă până la 6 luni şi prelungirea alăptării până spre 2 ani) şi nutriţia copilului. Toate, aplicate integrat, pot duce la prevenirea deceselor globale prin pneumonii.
Cat de eficienta este vaccinarea impotriva pneumoniei? De ce nu trebuie amânat momentul vaccinării?
Tulpina de Haemophilus influenzae tip b (Hib) din vaccinurile hexavalente şi vaccinurile pneumococice conjugate (PCV) sunt eficiente în prevenirea celor mai frecvente două cauze bacteriene ale pneumoniei copilăriei, iar vaccinul rotaviral oferă protecţie împotriva uneia dintre cele mai frecvente cauze ale decesului cauzat de diaree în copilărie.
Utilizarea vaccinurilor împotriva rujeolei şi a pertussis-ului în programele naţionale de imunizare reduce substanţial pneumoniile şi mortalitatea infantilă.
În ţările care au introdus vaccinarea antipneumococică, numărul de cazuri de boli pneumococice în formele cele mai severe, cum ar fi sepsis sau meningită, a scăzut considerabil.
Având în vedere că problemele cele mai mari sunt la copiii foarte mici, că mortalitatea prin pneumonie este maximă sub doi ani, este evident că intervenţia cât mai rapidă prin vaccinare duce la scăderea mortalităţii.
De aceea, în cazul copiilor născuţi prematur cărora le lipseşte capacitatea de a se apăra de boli pulmonare, intervenţia prin vaccinarea antipneumococică la vârsta reală este una din măsurile esenţiale care sa scadă mortalitatea.
