Cu privire la diferenţa în nivelul de tehnologie utilizată, doctor Konstantinos Panthos a declarat într-un interviu pentru 360medical.ro că, dacă acum 10 ani se folosea pe scară largă metoda FISH pentru analizele PGD şi PGS, în prezent se foloseşte metoda CGH-Aray. În clinica sa din Atena se află în prezent pacienţi din 60 de ţări, atât din Statele Unite, din Australia, dar şi din foarte multe ţări din Europa, datorită celor 30 000 de sarcini obţinute prin tehnici de reproducere asistată.
Dintre cazurile sale de notorietate, doctor Panthos oferă drept exemple naşterea unui copil sănătos, într-o familie purtătoare de sindrom LEBER, cu alţi doi copii orbi, naşterea primului copil din lume fără boală cronică granulomatoasă moştenita ereditar, naşterea primilor copii din lume fără boala Cardasil şi fără hiperplazie suprarenală congenitală şi naşterea copiilor fără sindromul maxilo-facial (FSHD) moştenit genetic.
Articol realizat prin participarea Konstantinos Panthos, Doctor în Ginecologie al Universităţii din Atena, medic primar al Departamentului de Reproducere Umană şi coordonator al Centrului de Fertilizare in vitro din Spitalul Royal Womens, Universitatea Melbourne, director Clinică Genesis Athens:
1. Aţi ajuns la mai mult de 30 000 sarcini obţinute prin tehnici de reproducere asistată. Cum consideraţi că a evoluat tehnologia în ultimul deceniu în acest domeniu? Ce anume ar mai putea fi îmbunătăţit?
Tehnologia în acest domeniu evoluează constant şi cele mai importante progrese se văd în privinţa tehnicii utilizate în laboratorul de embriologie, acolo unde condiţiile în care păstrăm embrionii trebuie să se apropie cât mai mult de cele pe care le oferă uterul pentru embrionul rezultat pe cale naturală. Apoi, putem să vorbim despre o îmbunătăţire a metodei de analiză genetică. Şi aceasta este constant îmbunătăţită, aşa încât, dacă acum 10 ani se folosea pe scară largă metoda FISH pentru analizele PGD şi PGS, acum se foloseşte metoda CGH-Aray, care investighează toate perechile de cromozomi.
2. Centrul de Reproducere Umană ajunge la un număr record de FIV în fiecare an. Ce ne puteţi spune despre turismul medical? Care sunt provocările principale pe care le întâmpinaţi?
Atena, şi implicit clinica noastră de aici, este un adevărat centru al turismului medical. Acest lucru s-a realizat în ani de zile, nu peste noapte, dar a fost unul din scopurile noastre, pe care suntem mândri că l-am atins. Acum sunt foarte multe cupluri care vin aici să facă o procedură de fertilizare in vitro şi să petreacă şi o vacanţa frumoasă. De foarte multe ori ne place să spunem că vin în doi şi pleacă trei acasă. Grecia fiind o destinaţie ofertantă de vacanţă, nu a fost greu să implementăm programele de turism medical de aici, provocarea fiind să convingem autorităţile că avem nevoie de aşa ceva, ceea ce am reuşit.
3. Din ce state provin cei mai mulţi pacienţi şi ce anume îi determină să apeleze la una dintre clinicile dumneavoastră?
Avem pacienţi din 60 de ţări la clinica din Atena în acest moment. Vin pacienţi şi din Statele Unite, şi din Australia, dar şi din foarte multe ţări din Europa, mai cu seamă din ţările vecine. Recomandările pacienţilor care au reuşit la noi sunt cele care ajută foarte mult să se afle despre rata noastră mare de reuşită din prima încercare şi să avem în felul acesta pacienţi din toată lumea.
4. Care a fost cel mai dificil caz de infertilitate din cariera dumneavoastră şi cum l-aţi rezolvat?
Nu există cazuri simple şi cazuri dificile. Sigur că există cazuri la care este nevoie de mai multă răbdare şi perseverenţă, în sensul că este nevoie de mai multe încercări până la reuşită, în timp ce există cazuri cu reuşită din prima încercare. La fel cum, există cazuri la care este nevoie de investigaţii speciale, majoritatea genetice, pentru a ne asigura că obţinem o sarcină sănătoasă. Un astfel de caz a fost naşterea unui copil sănătos, într-o familie purtătoare de sindrom LEBER, cu alţi doi copii orbi (care a constituit subiectul unui reportaj transmis de CNN). S-a reuşit acest lucru cu ajutorul analizei PGD şi este spectaculos şi pentru că a fost primul astfel de caz la clinica noastră. Am mai avut astfel de cazuri speciale, naşterea primului copil din lume fără boală cronică granulomatoasă moştenita ereditar care, în paralel cu transplantul de celule stem, a salvat şi viaţa fratelui său, în anul 2005; naşterea primilor copii din lume fără boala Cardasil şi fără hiperplazie suprarenală congenitală, în 2006; naşterea copiilor fără sindromul maxilo-facial (FSHD) moştenit genetic, în 2007. Toate acestea au fost premiere şi, tocmai de aceea, cazuri mai spectaculoase.
5. Din perspectiva unui medic care se luptă zilnic cu infertilitatea, care sunt recomandările pe care le puteţi face bărbaţilor, respectiv femeilor în acest sens?
Recomandarea cea mai importantă pe care le-o pot face este să meargă la medicul specialist în infertilitate atunci când văd că nu apare sarcina pe cale naturală după ce au încercat timp de un an să o obţină. Mulţi amână acest moment, iar timpul nu este deloc un aliat al cuplurilor care nu pot avea copii pe cale naturală.
