Domnul Mike Seidel, Directorul Diviziei Bayer Consumer Health România, Bulgaria şi Republica Moldova, a declarat într-un interviu acordat 360medical.ro că îşi doreşte ca în România să se concentreze asupra educaţiei sau alfabetizării în sănătate, respectiv ca oamenii să înveţe cum să găsească şi să folosească un produs pentru tratarea unor simptome, ori un supliment pentru a funcţiona la potenţialul maxim. În plus, este important să se asigure că respectivul produs sau supliment este folosit în mod corect, astfel încât rezultatele să fie cele scontate.Directorul completează că Bayer este membru al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Fără Prescripţie, Suplimente Alimentare şi Dispozitive Medicale şi reprezintă o prezenţă activă în domeniul educaţiei, pe care o privesc ca pe un demers continuu, în beneficiul tuturor părţilor implicate.
Interviul complet cu domnul Mike Seidel, Directorul Diviziei Bayer Consumer Health România, Bulgaria şi Republica Moldova:
Cum a evoluat piaţa de farma, de când aţi preluat conducerea diviziei Bayer Consumer Health pentru România, Bulgaria şi Moldova?
Sunt multe unghiuri interesante din care putem privi evoluţia pieţei. Din punct de vedere pragmatic, statistic, segmentul produselor farmaceutice, suplimentelor şi dispozitivelor medicale, pe care îl coordonez în cadrul Bayer, a înregistrat o creştere. Însă succesul şi implicarea în acest domeniu înseamnă mai mult decât un portofoliu solid – suntem membri ai Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Fără Prescripţie, Suplimente Alimentare şi Dispozitive Medicale (RASCI) şi o prezenţă activă în domeniul educaţiei, pe care o vedem ca un demers continuu, în beneficiul tuturor părţilor implicate – de la consumatori, medici şi farmacişti, la producători şi autorităţi guvernamentale. Cu toţii ne dorim facilitarea accesului la informaţii clare şi obiective în beneficiul consumatorului, dar şi un cadru de lucru bazat pe etică, aplicabil la nivelul întregii industrii. Am făcut paşi importanţi înainte şi am convingerea că această tendinţă va continua.
Care au fost principalele provocări pe care le-aţi întâmpinat de când vă aflaţi în România?
În general, avem o piaţă foarte dinamică, plină de oportunităţi, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure. La polul opus, provocarea este reprezentată de volatilitate. Uneori este vorba despre guvern, alteori despre organismele oficiale, iar schimbărilor frecvente din domeniul sănătăţii li se adaugă şi birocraţia. Companiile, însă, nu funcţionează aşa – au nevoie de predictibilitate, de stabilitate, de un mediu de business solid, pe care să îşi poată fundamenta strategia pe termen mediu şi lung. Din această perspectivă, mai avem ceva de lucru.
Aveţi experienţă şi în Germania şi SUA. Care consideraţi că sunt diferenţele dintre acestea şi România?
Pieţele pe care le-aţi menţionat sunt pieţe mature, cu o istorie îndelungată, aşa că există o concurenţă în ceea ce priveşte inovaţia, iar companiile farmaceutice trebuie să se asigure în permanenţă că aduc un plus de valoare pentru consumator. Aici, în România, lucrurile sunt mult mai dinamice. Este o piaţă mai tânără, iar nivelul de cheltuieli cu sănătatea este mult sub media europeană. Sunt două aspecte ce ne arată că este nevoie de timp şi de o politică de dezvoltare sustenabilă, care să ofere consumatorilor accesul la un nivel comparabil de beneficii. Vorbeam despre educaţie sau alfabetizarea în sănătate – şi aici sunt multe lucruri de îmbunătăţit: trebuie să învăţăm cum să găsim şi cum să folosim un produs care ne ajută să tratăm nişte simptome, ori un supliment care ne ajută să funcţionăm la potenţialul maxim. Şi nu doar atât, ci să ne asigurăm că respectivul produs sau supliment este folosit în mod corect, astfel încât rezultatele să fie cele scontate. Este dificil să facem o comparaţie 1:1, însă putem spune că România avansează în direcţia potrivită.
Auto-medicaţia reprezintă o problemă importantă în România. Cum o priviţi?
Înainte de toate, trebuie să facem diferenţa între medicamentele cu prescripţie (Rx) şi cele fără prescripţie (OTC). Auto-îngrijirea cu produsele corecte, realizată în mod adecvat şi responsabil, poate avea un impact pozitiv nu doar asupra pacientului, ci şi a societăţii per ansamblu. Lucrurile stau cu totul altfel în cazul medicamentelor pe bază de prescripţie, pentru care vizita la medic este obligatorie, din punctul nostru de vedere. Există o mare diferenţă între a cumpăra un antibiotic pentru tine, ca să tratezi gripa, ceea ce antibioticul nu va face, şi a cumpăra un medicament pentru o durere de cap, pe care să îl administrezi corect. Sublinierea acestor diferenţe este parte din activitatea noastră în cadrul RASCI, unde derulăm o campanie educaţională amplă (https://aleginformat.ro/), în care sunt implicaţi producători internaţionali, autorităţi şi asociaţii, cu scopul de a informa şi a sprijini consumatorii în luarea celor mai bune decizii.
Credeţi că este util ca un pacient să fie prea informat?
Accesul la informaţie devine o problemă dacă apelezi doar la Dr. Google şi începi să descoperi tot felul de boli în funcţie de simptomele pe care le cauţi, apoi mergi la medic şi îi spui că ai găsit lucrul respectiv pe internet şi că eşti convins că suferi de acea boală. Există, cu siguranţă, şi astfel de situaţii, dar, în principiu, este util ca un pacient să fie bine informat.
Care sunt planurile pe care le aveţi pe termen lung în România?
Misiunea diviziei pe care o reprezint este aceea de a încuraja şi contribui la transformarea sănătăţii a milioane de oameni din întreaga lume, într-un mod sustenabil. Am pornit în această călătorie pentru a veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor şi toate acţiunile noastre converg în această direcţie. Cu siguranţă ne dorim o poziţie puternică în piaţă, dar într-un mod sustenabil, rezonabil şi responsabil. Pe termen lung, ne propunem să consolidăm portofoliul de produse Bayer, să contribuim la dezvoltarea pieţei, să responsabilizăm consumatorii şi sperăm ca prin acest lucru să avem un impact pozitiv asupra sănătăţii tuturor.
