Prof. univ. dr. Martin Schillinger, specialist în medicină internă, angiologie şi cardiologie din cadrul Wiener Privat Klinik, a declarat într-un interviu acordat 360medical.ro că, deşi vârsta tipică pentru accidentul vascular cerebral este de 65 de ani, un procent tot mai mare de pacienţi prezintă această afecţiune la vârste tinere, iar de multe ori cauza AVC rămâne necunoscută. Printre factorii de risc în cazul pacienţilor tineri se numără fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi dislipidemia.
Specialistul menţionează şi embolia paradoxală, apărută din cauza unui foramen oval, care poate poate provoca accidente vasculare cerebrale şi trebuie să fie considerată o cauză potenţială. Anumite medicamente, infecţii şi afecţiuni hemaotologice, precum şi boli de inimă de la naştere pot provoca un accident vascular cerebral la vârste tinere.
Interviul complet cu Prof. univ. dr. Martin Schillinger, specialist în medicină internă, angiologie şi cardiologie din cadrul Wiener Privat Klinik:
1. Care este riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral la categoria de vârstă tânără?
Practic, există două tipuri de accident vascular cerebral: accident vascular cerebral ischemic (clasic) şi accident vascular hemoragic (sângerare).
Cauzele şi vârsta variază în funcţie de riscul de accident vascular cerebral. La pacienţii mai tineri, proporţia de accident vascular cerebral hemoragic este puţin mare, la pacienţii vârstnici, doar 20% din accidentele vasculare cerebrale sunt hemoragice şi 80% sunt ischemice.
Accidentul vascular cerebral ischemic este cauzat de blocarea unei artere în creier. În consecinţă, ţesuturile creierului din această zonă mor.
Blocajul este cauzat de un cheag, cheag ce poate apărea local în arteră (aterotromboza) sau poate veni prin circulaţia din inimă ori de la o arteră care alimentează creierul.
Atacul hemoragic este cauzat de ieşirea sângelui din vasele cerebrale. Sângele cauzează o deteriorare severă şi agresivă a ţesutului cerebral. Malformaţii arteriale cum ar fi anevrismele se pot rupe şi provoca sângerare, hipertensiune arterială poate duce la ruptură de vas sau trauma poate provoca leziuni severe ale vaselor şi hemoragie intracraniană.
Vârsta tipică pentru accident vascular cerebral este 65 ani, dar 10% din pacienţii cu accident vascular cerebral (AVC) au sub 45 de ani.
Cele mai frecvente cauze de accident vascular cerebral sunt ateroscleroza şi aterotromboza, aceste cauze sunt cele mai frecvente la pacienţii vârstnici.
La pacienţii mai tineri, factorii de risc ar fi fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi dislipidemia pot provoca aterotromboză sau atacuri aterosclerotice.
Mai mult decât atât, în special la pacienţii tineri, emboliaparadoxală, din cauza unui foramen oval (gaură în septul atriei cardiace) poate provoca accidente vasculare cerebrale şi trebuie să fie considerată o cauză potenţială.
Anumite medicamente, infecţii şi afecţiuni hemaotologice, precum şi boli de inimă de la naştere pot provoca un accident vascular cerebral.
2. Din ce motive şi care sunt factorii predispozanţi?
Accidente vasculare cerebrale ischemice sunt cauza pentru aproape 50% din fibrilaţiile atriale, o aritmie a inimii, care duce la formarea cheagurilor în inimă şi embolizarea cheagului la creier. 30% din accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt cauzate de stenoza carotidiană - o îngustare a arterelor care alimentează creierul.
Localizarea tipică a îngustării este bifurcaţia carotidei la nivelul mijlociu al gâtului.
Factorii predispozanţi pentru accidentul vascular cerebral clasic sunt: hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat şi numărul mare de lipide din sânge.
Unele boli care duc la accident vascular cerebral la tineri sunt bolile din naştere, ca foramenul oval, alte condiţii dobândite sunt abuzul de droguri intravenoase, endocardita şi embolia septică.
Cu toate acestea, există un număr de cazuri de 10% pacienţi vârstnici şi 20% până la 30% pacienţi mai tineri, la care cauza accidentului vascular cerebral nu poate fi determinată.
3. Care sunt simptomele unui accident vascular cerebral?
Simptomele accidentului vascular cerebral includ slăbiciune sau pareze pe o parte a corpului, parestezie şi pierderea controlului mişcării pe o parte a corpului, pierderea vederii sau dubla vedere, pierderea vorbirii sau vorbirii înclinate, ameţeli, vertij şi, eventual, vărsături, dificultate în mişcare sau mers şi potenţial comă.
Apariţia lor este frecvent cauzată de umflarea creierului, ţesutul creierului rănit preia lichid, această umflare duce la compresia creierului rămas sănătos în craniu. La aceşti pacienţi neurochirurgii trebuie să deschidă craniul pentru a oferi o decompresie a creierului.
4. În ce situaţii puteţi interveni la timp şi care este tratamentul?
Fereastra de timp pentru succesul tratamentului cerebral intervenţional este foarte scurtă, în mod ideal pacienţii trebuie trataţi într-o oră, tratamentul mai târziu de 4 ore nu are succes.
Astăzi, pacienţii cu accident vascular cerebral sunt trataţi la o unitate specială, după un examen neurologic şi o tomografie computerizată, incluzând angiografie tomografică, un subgrup de pacienţi poate fi tratat de tromboliză prin aplicarea intravenoasă a medicamentelor foarte puternice care pot dizolva cheagul în artera creierului care provoacă accidentul vascular cerebral.
Într-un subgrup şi mai mic de pacienţi, o procedură acţională de intervenţie poate fi propusă prin utilizarea unei tehnici de cateter, pentru a ajunge în arterele creierului şi a prinde cheagul cu dispozitive de microcateter.
Din păcate, la majoritatea pacienţilor, aceste proceduri nu pot fi făcute, în principal din cauza sosirii cu întârziere. Aceşti pacienţi sunt apoi trataţi în mod conservator prin tratament medical.
5. Ce măsuri pot fi luate preventiv?
Controlul şi tratamentul factorilor de risc clasici este o prevenire foarte eficientă a accidentului vascular cerebral.
Renunţarea la fumat este esenţială, la fel ca verificarea şi monitorizarea tensiunii arteriale, menţinerea sub control a lipidelor, dacă este necesar şi un control strict al diabetului. În plus, exerciţiile fizice regulate, menţinerea greutăţii corporale normale şi dieta mediteraneană reduc riscul de accident vascular cerebral.
