Cercetările au confirmat în mod consecvent că mastectomia profilactică scade riscul de cancer mamar cu 90% sau mai mult chiar şi la purtătoarele unei mutaţii BRCA. Intervenţia chirurgicală poate fi potrivită pentru femeile care: sunt purtătoare ale unei mutaţii BRCA; au un istoric familial puternic de cancer mamar, fără o mutaţie genetică cunoscută; li s-a îndepărtat deja un sân din cauza cancerului şi au un istoric familial legat de această boală; au avut carcinom lobular in situ.
Articol realizat prin participarea domnului doctor Gabriel Cristian Viişoreanu, medic specialist chirurgie generală, competenţă în chirurgie oncologică şi ecografie intervenţională https://www.institutulsanului.ro/
Mastectomia de reducere a riscurilor, cunoscută şi sub denumirea de mastectomie profilactică, este extirparea chirurgicală a unui sân sau a ambilor sâni, în vederea reducerii riscului de cancer mamar. De exemplu, o femeie cu risc mare, care are cancer mamar, poate face o mastectomie de tratare a cancerului şi poate decide să-i fie îndepărtat celălalt sân, profilactic.
Deşi mastectomia profilactică era discutată încă din anii 1920, operaţia a fost neobişnuită până în anii 1960 şi 1970, când au apărut pe piaţă implanturile mamare pentru reconstrucţia sânului, iar comunitatea medicală a devenit mai conştientă de riscul crescut de cancer mamar în unele familii.
Studiile au arătat că îndepărtarea ambilor sâni (mastectomie bilaterală) este foarte eficientă în reducerea riscului de cancer mamar. În orice caz, intervenţia chirurgicală nu previne toate cazurile de cancer mamar, deoarece ţesutul mamar este distribuit în mare măsură pe peretele anterior al cavităţii toracice, prelungindu-se până la axilă şi chiar la claviculă, la majoritatea femeilor.
De aceea, este imposibil ca un chirurg să îndepărteze tot ţesutul mamar. Este posibil ca un cancer mamar să continue să se dezvolte în cantitatea mică de ţesut mamar remanent după extirpare.
Cercetările au confirmat în mod consecvent că mastectomia profilactică scade riscul de cancer mamar cu 90% sau mai mult chiar şi la purtătoarele unei mutaţii BRCA. Alte studii au descoperit că o mastectomie profilactică a sânului opus (contralaterală) reduce semnificativ riscul unui al doilea cancer la femeile care au avut cancer la un sân şi au un risc crescut de a face cancer şi la al doilea.
Mastectomia profilactică este o procedură electivă şi nu există îndrumări precise prin care să se definească cine ar trebui sau nu să facă această intervenţie. Sunt luaţi în calcul o serie de factori. Intervenţia chirurgicală poate fi potrivită pentru femeile care:
● sunt purtătoare ale unei mutaţii BRCA;
● au un istoric familial puternic de cancer mamar, fără o mutaţie genetică cunoscută;
● li s-a îndepărtat deja un sân din cauza cancerului şi au un istoric familial legat de această boală;
● au avut carcinom lobular in situ.
Pentru a lua cea mai bună decizie în cazul dumneavoastră privind oportunitatea mastectomiei profilactice este crucial să înţelegeţi adevăratul risc de cancer mamar. Multe femei îşi supraestimează riscul individual.
Femeilor care se gândesc să facă o mastectomie profilactică li se recomandă să discute cu un consilier pe probleme de genetică înainte să ia decizia. Întâlnirea cu un specialist în chirurgia sânului în vederea discutării riscurilor şi a beneficiilor potenţiale ale intervenţiei este, de asemenea, esenţială.
Femeile interesate de reconstrucţia sânului după o mastectomie – chirurgie plastică de refacere a formei şi dimensiunii sânului – ar trebui să se întâlnească cu un chirurg plastician pentru a discuta opţiunile pe care le are la dispoziţie. O femeie va dori să se întâlnească şi cu un psiholog sau un cu alt specialist în sănătate mintală, pentru a discuta potenţialele probleme legate de imaginea corporală şi de alte preocupări care pot apărea după acest tip de intervenţie chirurgicală.
Procedura recomandată pentru mastectomia profilactică este o mastectomie care îndepărtează integral sânul cu/sau fara conservarea complexului areolo-mamelonar. Pielea de deasupra sânului poate fi păstrată pentru a ajuta la o reconstrucţie mai estetică a sânului.
După mastectomie, majoritatea femeilor aleg să facă o reconstrucţie a sânului.
La fel ca orice intervenţie chirurgicală majoră, mastectomia profilactică poate avea unele complicaţii fizice, fie imediat după operaţie, fie la câteva luni sau ani după aceea. Problemele cu implanturile mamare sunt printre cele mai obişnuite motive de îngrijorare.
Un studiu a evaluat 592 de femei care făcuseră mastectomie bilaterală profilactică şi reconstrucţie cu implanturi. Aproape toate aceste femei făcuseră mastectomii subcutanate.
În următorii 14 ani, aproape jumătate dintre acestea au necesitat o a doua operaţie. Cel mai frecvent motiv pentru a doua intervenţie a fost o problemă cu implantul, adesea dezvoltarea unei capsule strânse, ferme în jurul implantului.
Pe lângă posibilele complicaţii de ordin fizic, mastectomia profilactică poate avea efecte psihologice şi sociale.
Femeile care aveau impresia că au făcut operaţia în principal în urma unui sfat medical erau mult mai probabil nemulţumite. Femeile care avuseseră parte de o puternică susţinere din partea familiei şi a prietenilor erau mai mulţumite de deciziile lor.
În studii de anvergură mai mică, femeile care făcuseră mastectomii profilactice au declarat niveluri mult mai reduse de anxietate după operaţie, dar unele au avut probleme legate de imaginea corporală, interesul pentru sex şi viaţa lor sexuală, precum şi de stima de sine.
Din cauza potenţialelor efecte fizice şi psihologice, decizia de a face mastectomie profilactică trebuie luată după cântărirea atentă a riscurilor şi a beneficiilor. Este important să ţineţi cont de toate opţiunile dumneavoastră înainte de luarea unei decizii.
Trebuie să înţelegeţi procedura şi efectul pe care-l va avea asupra imaginii corporale şi, potenţial, asupra sexualităţii dumneavoastră. Unele femei consideră util să vorbească cu alte femei care au făcut această intervenţie chirurgicală.
