Semnele care ar trebui să ridice semne de întrebare cu privire la astenia de toamnă sunt schimbările de dispoziţie, tristeţea, lipsa dorinţei pentru orice activitate, chiar şi pentru cele plăcute, oboseala, creşterea sau scăderea apetitului alimentar, care persistă mai mult de două săptămâni.
În sezonul rece există o vulnerabilitate din cauză că avem parte de mai puţină lumină naturală, ceea ce duce la scăderea nivelului de serotonină (o substanţă de la nivelul creierului responsabilă cu starea de bine).
Articol realizat prin participarea dr. Cătălina Hogea, psihiatru la clinica Neuroaxis:
Astenia de toamnă are caracteristicile unui episod depresiv, dar apare de obicei în prima lună de toamnă şi poate dura până în ultima lună de iarnă, cu remisie în perioada de primăvară-vară, ceea ce o deosebeşte de depresie. Ca să se poată stabili diagnosticul de astenie, este necesar ca aceste simptome să apară cel puţin 3 ani la rând şi doar în acest sezon.
Dincolo de aceste aspecte, semnalul de alarmă ar trebui să fie gândurile referitoare la moarte. Atunci când modificările de dispoziţie şi gândurile cu conţinut negativ ajung să afecteze funcţionarea persoanei atât pe plan profesional/academic, cât şi personal, este momentul în care în mod clar este nevoie să apelăm la medic.
Semnele îngrijorătoare pot fi ale noastre sau pot apărea la cei apropiaţi, motiv pentru care este important să fim atenţi nu doar la propria persoană, ci şi la cei pe care îi vedem zilnic, de la familie la colegi de birou.
Semnele care ar trebui să ridice semne de întrebare sunt schimbările de dispoziţie, tristeţea, lipsa dorinţei pentru orice activitate, chiar şi pentru cele plăcute, oboseala, creşterea sau scăderea apetitului alimentar. Iar aceste schimbări ar trebuie să persiste mai mult de două săptămâni.
Există o vulnerabilitate în sezonul rece din cauză că avem parte de mai puţină lumină naturală, ceea ce duce la scăderea nivelului de serotonină (o substanţă de la nivelul creierului responsabilă cu starea de bine). Acest lucru este întâlnit mai degrabă în ţările nordice.
Deşi astenia şi depresia sunt două diagnostice diferite, unul îl poate influenţa pe celălalt. Astenia poate declanşa episodul depresiv dacă aceasta nu este tratată la timp, iar simptomele ajung să se accentueze cât să constituie un episod depresiv. Ideal ar fi să facem prevenţia asteniei, mai ales dacă ştim că suntem predispuşi.
Ca metode de tratament, prima indicaţie ar fi psihoterapia şi terapia cu lumina UV. În cazurile grave sau care nu răspund la prima indicaţie, se poate institui medicaţie.
Cel mai important însă este să facem prevenţie. În primul rând încercând să petrecem cât mai mult timp afară, la lumina naturală, chiar şi în zilele ploioase.
La aceasta se adaugă exerciţiile fizice, sporirea interacţiunilor cu alţi oameni şi o dietă echilibrată bogată în vitamine şi minerale.
Majoritatea studiilor susţin că dieta de tip mediteraneean este cea mai echilibrată. Aceasta include multe fructe, legume, peşte şi fructe de mare, nuci, ulei de măsline. Se recomandă evitarea mâncărurilor grase, intens procesate, cu mult zahăr sau sare, precum şi scăderea/evitarea consumului de alcool.
Dintre activităţile fizice, este suficient să mergem pe jos minim 30 de minute pe zi.
