Compensarea vaccinurilor pentru adulţi este o decizie anunţată încă de anul trecut, iar Ministerul Sănătăţii a făcut mai mulţi paşi între timp pentru punerea în practică a măsurii. Vineri, ministerul a publicat un proiect de act normativ care cuprinde lista cu vaccinurile compensate şi categoriile de populaţie pentru care vor fi disponibile.
Proiectul a fost elaborat după ce Comitetul Naţional de Vaccinologie a propus introducerea în România a vaccinării grupelor la risc, cu compensarea a opt vaccinuri: vaccinul gripal, vaccinul pneumococic, vaccinul meningococic vaccinul Human Papilloma Virus (HPV), vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular de tip adult (dTPa), vaccinul hepatitic B (VHB), vaccinul rujeolă-oreion-rubeolă (ROR) şi vaccinul varicelic.
Dr. Sandra Alexiu, medic de familie, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti – Ilfov, a transmis 360medical.ro mai multe comentarii despre această măsură, dar şi despre situaţia vaccinării din ţara noastră şi despre strategiile de vaccinare antigripală recomandate de specialişti.
Redăm integral răspunsurile oferite de dr. Sandra Alexiu la întrebările 360medical.ro:
Care a fost bilanţul vaccinării antigripale în România în sezonul 2022/2023100 comparativ cu anii anteriori? A existat interes pentru vaccinare atât în grupurile la risc, care au beneficiat de dozele distribuite gratuit de Ministerul Sănătăţii, cât şi la alte categorii, care au trebuit să plătească vaccinul?
Din datele furnizate de INSP, acoperirea vaccinală în România este în populaţia generală de 12,9% în sezonul 2020 - 2021, mai mare comparativ cu cea din sezonul precedent, (7.9%). La persoanele ≥ 65 ani , acoperirea vaccinală a fost de 35,2%, mai mare comparativ cu cea din sezonul precedent (23.4%), ţinta OMS fiind însă de 75%. Pentru sezonul 2021/2022, CNSCBT încă nu a publicat raportul pe site.
Pentru sezonul 2022/2023, din datele pe care le avem puse la dispoziţie până acum de Institutul naţional de sănătate publică, 1.486.000 de persoane s-au vaccinat în România în sezonul precedent cu aproape toate dozele puse la dispoziţie de Ministerul sănătăţii, pe lângă care şi pacienţii care şi-au cumpărat vaccinul constituie un număr suplimentar, dar numărul persoanelor care îşi cumpără vaccinul nu este raportat de INSP. Suntem însă departe de optimul necesar pentru a nu mai considera gripa o mare problemă de sănătate publică.
Nu există un interes deosebit al populaţiei pentru vaccinare în general, nici pentru vaccinarea antigripală în mod special, pentru că subiectul nu a fost tratat strategic şi nici nu a fost promovat ca fiind singura soluţie reală pentru cea mai importantă problemă de sănătate publică. Cum nu există o cutumă a prevenţiei, nici vaccinarea nu are success.
Credeţi că o compensare pentru vaccinarea tuturor categoriilor de populaţie ar stimula vaccinarea în România, ar avea efecte benefice asupra scăderii numărului de forme severe de gripă şi de decese? Mai ales că România este încă departe de ţintele recomandate de OMS în privinţa vaccinării antigripale.
Compensarea preţului medicamentelor sau vaccinurilor constituie cu siguranţă un stimulent. Efectul psihologic al reducerii tarifului este cunoscut, ideea de promoţie este ea în sine atractivă.
Dar nu ar trebui să ne bazăm doar pe acest lucru. Acoperirea vaccinală nu poate creşte prin reclame şi reduceri tip tombolă, este nevoie de comunicarea către populaţie a mesajului adevărat, acela că vaccinarea salvează vieţi şi că altă armă nu avem în acest moment împotriva gripei sau a altor virusuri, în afara vaccinării.
Oamenii ar trebui să înţeleagă cum acţionează vaccinurile, înainte de acest lucru ar trebui să afle în ce constă de fapt imunitatea şi cum poate fi ea dobândită şi crescută, ar trebui să distingă ştirile false de cele reale şi să ignore mesajele promoţionale fără fundament ştiinţific.
Acest lucru este foarte dificil în momentul în care zeci de reclame pentru preparate minune pentru imunitate inundă presa, când persoane fără nicio pregătire medicală apar zilnic în media cu sfaturi despre sănătate, când profesionişti din sănătate cu minime cunoştinţe de imunovaccinologie se prezintă la posturi TV şi vorbesc despre un subiect care nu le este familiar.
O strategie de comunicare adecvată ar trebui să includă o acţiune sinergică pe mai multe planuri, adaptată tuturor vârstelor, cu combaterea ştirilor false şi a manipulărilor, alături de o educaţie medicală la orice nivel, să se deruleze pe termen lung şi constant şi să fie însoţită de mecanisme coerente de sănătate publică.
Pe acest fond strategic, ar trebui să avem şi acces echitabil la vaccin, compensarea fiind evident o formă de acces.
Ce strategii de vaccinare antigripală sunt recomandate de specialişti? Vă întreb pentru că există vaccinare cu doză mare, există vaccinare cu doză standard, care sunt diferenţele, ce avantaje există pentru una sau alta dintre opţiuni?
Vaccinarea populaţiei ar trebui văzută ca o strategie pe mai multe planuri. Pe de o parte, campanie de cucerire a încrederii se face cu o strategie de comunicare adecvată, bazată tocmai pe temerile populaţiei şi care să combată greşelile făcute deja.
Educaţia medicală este o altă componentă importantă, care ar trebui efectuată la orice vârstă, cu mijloace adaptate : într-un fel vorbeşti copiilor în grădiniţă despre boli şi vaccinare, altfel explici unui adult procesul.
O dată ce promovezi vaccinarea este imperios necesar să asiguri accesul la vaccin: să existe doze suficiente, o varietate de preparate pentru toate categoriile aflate la risc, dar şi diverse forme de vaccin, toate fiind desigur reglementate legal. Dispunem în acest moment de mai multe tipuri de vaccin gripal care au trecut deja proba timpului, fiind aproape toate deja intrate în dozele oferite anual de Ministerul Sănătăţii:
- Vaccinul produs de Institutul Cantacuzino era furnizat în fiole, el era preluat de medicul vaccinator în seringă şi administrat.
- Astăzi există vaccin gripal în seringi preumplute, cu ac ataşat, acul fiind atraumatic, subţire, cu vârful tăiat oblic, pentru a reduce durerea şi sângerarea. El se poate administra imtramuscular, de obicei în muşchiul deltoid, la majoritatea populaţiei, sau subcutanat, la cei care au diverse contraindicaţii din cauza unui risc de sângerare (de exemplu la cei cu tratament anticoagulant).
- Există şi forme de vaccin gripal cu administrare intranazală, care în România este înregistrat doar ca doză pediatrică, se administrează doar până la vârsta de 18 ani.
- O formă nouă de vaccin gripal este vaccinul cu doză înaltă, practic doza de antigene este de patru ori mai mare decât în vaccinul cu care deja ne-am obişnuit. Acest vaccin este recomandat vârstnicilor, care din cauza unui sistem imunitar care reacţionează mai lent, au nevoie de o doză antigenică mai mare pentru a crea aceeaşi doză de anticorpi ca în cazul unui adult tânăr vaccinat cu vaccin gripal uzual.
Aici avem un studiu - comandat de Grupul Viatris Germania şi realizat sub coordonarea ştiinţifică a Prof. Dr. Jürgen Wasem, unul dintre cei mai importanţi economişti în domeniul sănătaţii din Germania şi titularul Catedrei de Management Medical de la Facultatea de Economie a Universităţii Duisburg-Essen (UDE), şi Institutul de Cercetare Essen pentru Management Medical GmbH (EsFoMed) - care a comparat utilizarea unui vaccin gripal în doză mare, tetravalent inactivat, cu aceea a vaccinurilor gripale tetravalente în doză standard şi a calculat impactul bugetar relativ.
Rezultatele au arătat că utilizarea exclusivă a vaccinului gripal în doză mare duce la costuri cu peste 40% mai mari în grupul de vârstă de peste 60 de ani, cu doar 1.1% infecţii evitate în comparaţie cu administrarea vaccinului în doză standard.
Formula vaccinului gripal se stabileşte anual de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, iar în prezent formula conţine două tulpini de virus gripal tip A şi două tulpini de virus gripal tip B. Cele patru tulpini se stabilesc anual din rândul tulpinilor virale care au circulat cel mai frecvent în sezonul abia încheiat.
După stabilirea formulei începe sinteza vaccinului, îmbutelierea lui în seringi preumplute cu ac inclus şi livrarea către ţările care l-au comandat.
Această procedură este necesară pentru că virusurile gripale sunt deosebit de instabile, ele suferă frecvent mutaţii, iar imunitatea conferită de vaccin sau de boală este de scurtă durată.
O dată la câţiva ani, virusurile suferă mutaţii masive, care schimba destul de mult structura virusurilor şi fac ca eficienţa vaccinării să se reducă, mai ales dacă acoperirea vaccinală este mică.
Dar cea mai importantă strategie o reprezintă acoperirea vaccinală mare. Asta înseamnă să vaccinezi o populaţie suficient de mare care să încetinească transmiterea virusului şi contaminarea oamenilor, iar pentru persoanele care nu pot fi vaccinate pentru ca fac parte dintre cei la care se contraindică vaccinarea, soluţia este strategia de „cocon”: vaccinarea tuturor celor aflaţi în jurul persoanei vulnerabile pentru ca astfel să se creeze un scut de care să nu treacă niciun virus.
Strategia de cocon se aplică de exemplu copiilor sub 6 luni care nu pot primi vaccinul gripal, sau persoanelor care au un istoric de anafilaxie la vaccinarea antigripală, care din cauza alergiei nu mai pot efectua vaccinarea şi rămân vulnerabili, descoperiţi în faţa virusului.
